Despre lucruri care contează, cu Daniel Cornea, partea întâi

Salutare, dragi prieteni! După o serie de negocieri şi tergiversări l-am adus la urechea reportofonului pe încă tânărul, Daniel Cornea. L-am cunoscut în cadrul asociaţiei Theory and Practice Consult, unde am făcut parte din aceeaşi echipă de management, el ca preşedinte şi eu ca manager de marketing. Mai multe o să-I las lui şansa să spună:

Daniel, bine ai venit la rubrica “Yolo-Interviu-Ieşi în faţă!”

Bine te-am găsit!

Că tot mă întrebai înainte, am o întrebare standard, cum te-ai descrie pe scurt în 60-70 secunde?

Păr blond, ochi albaştri, înălţime medie…Cred că majoritatea mă cunosc din prisma a ceea ce fac şi anume contabilitate şi că încerc să mă specializez în domeniul IT!

Eşti primul contabil pe care îl intervievez, suntem doi contabili la o masă, o să iasă o discuţie profitabilă:)De ce ai ales contabilitatea, care a fost criteriul pentru care te-ai gândit ca jobul acesta ar fi potrivit pentru tine, a fost o chemare?

Îmi doream să fac ceva în domeniul economic, iniţial am vrut să devin ambasador, dar am realizat că o chemare mai bună pentru mine este aceea de a fi contabil, eşti mai cu picioarele pe pământ decât în domeniul afacerilor internaţionale, care deşi sună frumos, e foarte fancy să apari la costum, să te pozeze jurnaliştii. Dar contabilitatea este o chestiune mai realistă!

Mai cu picioarele pe pământ, te referi că zbori mai mult cu avionul dacă eşti ambasador faţă de contabil?:))

În sensul că este mult mai realistă, mai multe persoane au nevoie decât de un ambasador, mi se pare o chestie mult mai reală!

Pe ideea preconizată de sistem de impozitare progresiv, crezi că fiecare o să aibă nevoie de un contabil, ca în sistemul american?

Strict materialist vorbind, m-aş bucura ca toată lumea să aibă nevoie de un contabil, deoarece veniturile mi-ar creşte. Referitor la prevederile vehiculate, am vazut foarte mulţi analişti economici şi oameni foarte ancoraţi în domeniu, comentând declaraţii ale ministrului Muncii, practicând acest sport, nu mi se pare sustenabil. Noi am fost învăţaţi la facultate să discutăm pe documente, ori la ora actuală eu nu am văzut nici un act în care să fie specificate clar care sunt condiţiile, de aceea m-aş abţine la comentarii vis-à-vis de ce vor să facă grupurile de lucru constituite.

Nu consideri că un ministru ar trebui să aibă raspunderea declaraţiilor, mai ales că vorbele acestea ar putea avea impact în piaţă, în materie de bursă, tranzacţii şi chiar investiţii?

Într-adevăr un ministru trebuie să fie un model de urmat, însă guvernanţii sunt oglinda poporului. Au fost în trecut cazuri mult mai grave, în care prim-miniştrii s-au aruncat în declaraţii…

Ţi se pare că la mijloc ar fi un joc politic?

Nu ştiu dacă e un joc politic sau economic, în ceea ce priveşte impozitul global. Pare o idee bună, mă tem că diavolul stă în detalii, la fel cum în perioada interbelică modele bune din vest au fost aplicate foarte prost în Romania.

Îmi aduc aminte de serialele americane, când venea Fiscul în audit toată lumea se panica şi nimeni nu ştia să completeze declaraţiile, îmi imaginez acelaşi scenariu şi în Romania, mai ales că se vrea a fi introdus brusc. Exersând un exerciţiu de imaginaţie, tu ca şi contabil, cum i-ai vedea pe clienţi adaptându-se la noua situaţie într-o perioadă scurtă?

În mod sigur dacă declaraţiile se vor face ca şi cele actuale, cred că sub 10% din populaţie se va descurca. Însă dacă ele vin însoţite de un ghid de completare foarte clar, atunci cred că procentul ar creşte considerabil. Într-adevăr avem nevoie de o perioadă de adaptare în ceea ce priveşte impozitul global, dar consider că dacă se elaborează o serie de cursuri şi brosuri, nu va fi o mare problemă.

Imaginează-ţi că eşti un muncitor, cu maxim profesională, eşti analfabet funcţional (ca aproape 50% din populaţie), nu întelegi un text, cum ai putea să înţelegi o declaraţie fiscală?

Cel mai probabil aceşti oameni nu au mai mult de un loc de muncă, cu o singură sursă de venit, consider că lucrurile vor fi foarte simple pentru ei. În cazul în care nu înteleg… îmi pare extrem de rău, ştiu că o să sune cinic, dar nu putem lăsa o ţară întreagă de oameni care produc, realizează venituri din mai multe surse, să stagneze din cauza faptului că alţii nu înteleg un text…

Preconizezi că o să fie un nivel de colectare mai mare, sau acelaşi, punându-se presiune mai mare pe contribuabili? Cei cu venituri ilicite o să stea liniştiţi, înmulţindu-se?

Din ce am vazut eu, oamenii care sunt de buna credinţă, vor să-şi platească taxele, nu să fie certaţi cu legea, indiferent ce sistem este, ei se vor conforma. Din experienţa mea, salariaţii, atât cei din sectorul public cât şi privat, preferă să-şi plătească taxele şi dările la stat.

Ce înteleg eu este că ar creşte doar birocraţia nu şi nivelul de colectare…

Baza de colectare va fi în mare parte aceeaşi, nu prevăd fluctuaţii majore din punctul acesta de vedere…

Tu eşti o persoană care îşi plăteşte taxele?

Sunt o persoană care îşi plăteşte taxele!

Pot să spui şi de ce?

Dacă nu plătim taxele, ţara se vă prăbuşi. România funcţionează cu taxele plătite de noi toţi. Mi se pare o obligaţie atât legală cât şi morală. Mai mult pe mine acest stat m-a ajutat…

În ce sens?

La liceu am primit bursă, la facultate datorită mediei mele nu a trebuit să plătesc taxa de şcolarizare. În momentul în care am vrut să-mi deschid o afacere, am beneficiat de scutiri de taxe de înfiinţare…

Dacă tot pomeneam de educaţie, ce părere ai despre subiectul 6% pentru educaţie? Daca ai fi într-o poziţie decizională, ţi s-ar părea util, dată fiind şi experienţa universitară ca student?

Romania stă prost la geştionarea fondurilor şi a resursei umane! Am întâlnit profesori foarte dedicaţi şi alţii “nededicaţi”. Aici stă problema, să scoată oamenii dedicaţi cât mai în faţă, să-i promoveze cât mai mult, să le dea salarii cât mai mari, iar pe cei care îşi fac prost meseria să-i scoată din sistem!

Care criterii consideri că delimitează profesorii dedicaţi de cei mai delăsători?

E simplu, un profesor dedicat îţi dă o lecţie bună, unul delăsător face dictare !

Ca procent din totalul profesorilor, cât au fost cei de la care ai chiar ai avut ceva de învăţat versus cei la care cursurile lor au fost o pierdere de timp ?

În liceu a fost 40%-60%, în facultate scorul a fost de 80%-20%!

Unul din motivele pentru care ai lăsat Bucureştiul pentru Cluj a fost educaţia, profesorii?

A fost un cumul de motive pentru care am ales să vin în Cluj, printre acestea se numară într-adevăr şi mediul…

Ce ţi se pare că are Clujul faţă de Bucuresti în plus?

Clujul faţă de Bucureşti are o deschidere mai mare de idei, oamenii mi se par mai prietenoşi şi mai axaţi pe a face ceva, a duce lucrurile la bun sfârşit!

Ai vreun regret legat de Bucureşti?

La ce te referi?

La o chestie pe care o aveai în Bucureşti şi în Cluj îi duci lipsa?

Este o chestie pur personală şi anume prietenii din liceu, dar aş putea zice că în Cluj am mai multe lucruri decât am avut parte în Bucureşti!

Ce ţi-ai zis în momentul în care ai ajuns pentru prima oară în Cluj?

Am aterizat în Piata Unirii şi am zis: “Wow! Aici o să învăţ 3 ani de acum încolo!” Si au fost 5 defapt!

Ce te-a facut să schimbi planul, să faci masterul?

Masteratul a fost o aprofundare a studiilor mele de contabilitate, reprezentând o treaptă de intrare în Corpul Experţilor Contabili, deschizându-mi calea spre un doctorat.

Sistemul de învăţare de tip Bologna de 3 ani, ţi se pare eficient?

În cazul meu, cred că a fost unul eficient, în sistemul Bologna se pune foarte mult accentul pe student, eu am încercat să mă ţin de treabă, nu ştiu cât de mult mi-a reuşit, asta pot să o spună profesorii mei. Mie mi se pare un sistem bun!

Pe partea de organizaţii studenteşti, în momentul în care îţi propui o strategie pe termen lung, un proiect important, nu ţi se pare o piedică sistemul Bologna, fiind vorba de doar 3 ani zile?

Într-adevăr fiind vorba de doar 3 ani de zile, din punctul de vedere al organizaţiilor studenţeşti nu pot realiza proiecte pe termen foarte lung, însă noi la facultate venim să învăţăm…

Scuza-mă că te contrazic, dar nici măcar pe termen mediu, că nimeni nu o să ajungă preşedinte la o asociaţie din anul 1 de facultate, sunt foarte rare cazurile…

La facultate venim să ne dezvoltăm din punct de vedere academic…

La ultimele interviuri la care ai participat cât la suta au fost întrebări tehnice vs întrebări din voluntariat şi activităţi extracuriculare?

La majoritatea interviurilor la care am fost eu am ajuns să văd intervievatorii doar dupa un test tehnic. Doar după ce am trecut de testul tehnic au contat soft-skillurile, dar fără a avea cunoştiinţe foarte bune, nu aş fi ajuns la interviul face-to-face, care să-mi pună în valoare calităţile sociale.

În afară de contabilitate, îmi spuneai că te ocupi şi cu liniile de finanţare…

M-am ocupat în trecut, dar în momentul de faţă liniile de finanţare nu mi se par o investiţie eficientă a timpului meu…

Care ţi se pare principala hibă a liniilor de finanţare, mai ales că sunt programe ce nu necesită cofinanţare?

Buna întrebare….

Am venit aici să te bag în şah😊)

Partea care îi opreşte pe mulţi în ceea ce priveşte liniile de finanţare este birocraţia excesivă. Ghidurile sunt redactate într-un mod foarte ambiguu şi este nevoie de foarte multe clarificări ulterioare în ceea ce priveşte domeniile de finanţare. Pe langă citirea ghidului trebuie să ai cunoştiinţe vaste de drept şi economie…

Asta ţi-o pot confirma şi eu, am avut linii de finanţare ratate doar pentru un amărât de act… Ce părere ai despre acel trend de a te arunca într-un domeniu finanţabil despre care nu ai cunoştiinţe? Ţi pare pare realizabil să te bagi într-o linie de finanţare mai dificilă unde ai expertiză sau o linie unde condiiţile sunt mult mai uşoare, birocratia mai mică, dar cu activităţi eligibile cu care nu prea ai avut tangenţă?

Iarăşi foarte cinic şi realist vorbind, în momentul în care aplici la o linie de finanţare, aplici cu gândul să o câştigi, ăsta e scopul antreprenorului, să câştige banii aceia, să-i intre în cont. După aceea vede el ce face… Pe termen scurt e recomandabil să aplici unde stii că o să câştigi, însă pe termen lung dacă nu ştii ce să faci cu banii, cred că devine o problemă….

Ce părere ai despre Start-up Nation? Care ar fi plusurile şi minusurile acestui program?

Din ce am auzit Guvernul vrea să dea 44 000 de euro unui cetăţean care vrea să deschida o afacere, dacă îndeplineşte anumite condiţii. Lucrurile sunt foarte ambigue şi în cazul Start-up Nation, el a fost făcut după modelul din Israel, din ce am înteles eu. Nu putem arunca o idee în piaţa din România, deoarece românii nu-s evrei, nici evreii nu-s români. Trebuie să ţinem cont de particularităţile noastre naţionale în momentul în care vrem să încurajăm antreprenoriatul, să nu importăm aşa, pe nepusă masă…

Se merge pe premisa că dacă printre cei mai mulţi oameni bogaţi din lume sunt evrei, să mergem pe strategia lor, dacă au fost consultanţi pentru alegerile parlamentare, mergem cu ei până la capat…

Noi trebuie să ne uităm la experienţa ţărilor care sunt cel mai apropiate de noi. Hai să ne uităm la Estonia sau Bulgaria. Nu putem să aplicăm ce au făcut nemţii sau francezii în domeniul antreprenoriatului, deoarece avem alt background cultural.

Pe partea de Romania care ţi s-ar părea ca domenii vitale ce au nevoie de finanţare? Mie mi se pare că IT-ul este ridicat la rang de artă şi restul domeniilor sunt aproape tot timpul punctate mai prost….

Hai să ne uităm în perioada comunistă, să vedem industriile profitabile, probabil pe acelea le putem reactiva. Mă refer la industria textilă, a construcţiilor de vapoare, dacă privim structura de export a Romaniei putem lua în considerare şi industria construcţiilor de maşini.

Pe partea de maşini s-ar putea să fie considerate subvencţie şi să nu fie acceptată de UE, din câte ştiu eu…

Posibil…

Dar pe partea de servicii?

Turismul!

Care au fost locurile din România care le-ai vizitat şi te-ai întoarce oricând cu drag?

Continuarea în partea a 2-a a interviului

 

Advertisements

Curly Random Inteligent Selfish Honest Thinker Intensity Agregate Never

Tagged with: , , , , ,
Posted in Interviurile "Iesi in fata", Yolo-Interviu "Iesi in fata"

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: