Filmul despre Modigliani, care vi-l recomand cu mare caldura evidentiaza eterna problematica a perfectiunii, care de pe la inceputul secolului xx a prins proportii de stil 360 de grade, in orice moment se cauta ireprosabilul. Celebrul artist cauta perfectiunea in jobul asta numit arta, dar la nivel personal ( dragoste, sanatate) lucrurile stau diametral opus.
Fac un salt urias in timp, mult deasupra zilelor noastre, iar o alta creatie cinematografica, a carei nume nu l-am retinut, ca eram prea adormit, prezinta conceptul ca m-a intrigat sa fac un bi-interviu online pe facebook cu doua fete plecand de urmatoarea situatie: “Ajungi sa iubesti un robot, ce responsabilitati ai fata de el?”. Contextul este unul realistic : robotii pot sadisface orice nevoie a pietei, mai putin partea ce tine de relatii, dragoste, sentimente.
De ce am ales doua femei?! Ca sa intersectez cele doua viziuni artstice ale celor doua filme. Cele doua fete la nivel de viziuni ma asteptam sa se apropie de contrastul Modigliani-Picasso si la nivel de pseudo-misoginism, visam sa pot trasa o tangenta in materie de conceptie a femei si barbatului vis-a-vis de perfectiune.
Revenind la interogatoriul online, primele pareri ce ies la lumina sunt oarecum logice si rationale, pe de o parte se poate spune ca nu ai nici o obligatie fata de acel robot ( daca consideri responsabilitatea a fi o obligatie), primele raspunsuri sunt de asteptat sa fie usor evazive-defensive, mai ales le-am luat pe nepregatite, noaptea tarziu.
Orbitez putin in jurul esentei cu ajutorul cliseului: barbatul perfect ! Ce este fost misto este ca fiecare mandra pleaca din puncte diferite de caracterizare. Mi s-a adus la cunostiinta un profil robot : brunet clar (blonzii cu ochi albastrii s-au demodat :)) ,negru dinala intens,nu prea inalt, cam 1, 78 ( mie mi-ar trebui tocuri de 11 centrimetrii sa ma increz la fix:)).La 02:34 soseste mesajului celeilalte dragute, care contureaza o personalitate de nisa:”Sa fie open minded, daca se poate gamer(pentru ca si eu ma joc), sa aiba gusturi bune in muzica a.k.a rock dar mai merg si restul in afara de manele (manelist definitely not), sa il preocupe scoala dar sa fie interesat si de alte domenii care nu tin neaparat de ce invata la facultate…mai bine zis sa ii placa sa invete si alte chestii.Daca e sportiv are un bonus dar nu trebuie neaparat sa fie asa doar pentru ca eu sunt alergatoare nebuna :)) deci poate avea one pack linistit :)) sa fie genul de om cu care as putea sta in povesti ore bune si tot am gasi subiecte de discutat 😀 aa si sa fie relativ calm pentru ca eu sunt destul de agitata si stresata ;)) plus sa ii placa clatitele (ador sa fac clatite si chiar ma pricep) ;)) si daca nu ii plac e ok :))”. O viziune usor restrictiva, dar foarte simpatica. Ca sa fiu sincer si in cazul primului mesaj am avut partea de o completare legata de personalitatea barbatului perfect, care conform spuselor ei era o descriere a unui bleg:”asa chill in comportament care sa nu tina neaparat sa domine in relatie,sa fie mai mult un fel de ursulet:)))cu care sa ma pot juca,sa ma lase pe mine sa aleg unde sa mergem,sa propuna si el locuri si sporturi, dar daca zic eu sa mergem intr-un loc sa nu se contrazica cu mine.Sa nu aiba prea multa incredere in el atunci cand ii vorba sa ma cucereasca.Imi plac astia mai stangaci si un pic timizi pe care sa ii intimidez eu:))daca vad ca e prea sigur ca ma poate cucerii nu imi place cuceri.”
Iau o pauza sa procesez descrierile destul de detaliate si foarte diferite. Pe youtbe l-am cat am tot ascultat, imi tot da recomandare pe playlist Imperfectul de la Carla’s Dreams. Si ma gandesc sa verfic daca in iubire chiar minus cu minus fac plus si plusez cu intrebarea:- Slabiciunile barbatului perfect sunt bune de exploatat? pot fi imbunatatitle?sau pot doar acceptate? Prima tipa ma suprinde mai ales pe ultima partea a raspunsului : “Nu vreau sa profit de el si de slabiciuni.Mi se pare simpatic cand ii vad slabiciunile si nu ii un douchebag arogant cu o parere buna despre el”. Sfarsitul afirmatiei dezcalifica local afirmatia ca femeia este ca o pisica care incearca sa ajunge la ghemul de pe masa si in momentul in care il acapareaza, se plictiseste si pleaca. Tranzitand la domnisoara ce se apropie de varsta de 20 ani mi se transmite simplu si tandru ca slabiciunile barbatului perfect pot fi acceptate.
Ca pastrez echidistanta ( bine un pic si pentru ego-ul meu ) indraznesc sa scotesc prin mintea cele doua fete dupa sugestii despre ce slabiciuni poate avea femeia-perfecta.Tanara domnisoara opteaza se abtine in a se propunta asupra acestei dileme.In schimp tipa de pe intervalul 24-29 ani ma rasfata cu o descriere detaliata: naivitatea,copilari,expresia fetei cand nu intelege ceva si se uita in gol…sau cand se lasa invinsa la sporturi (poke,sah),cand se lasa dominata chiar daca joaca mai bine sah sau poker, dar il lasa pe barbat sa castige.”Deci iubirea ramane un joc, implicand riscuri si acceptare.
In schimbul abtinerii, domnisoara se revanseaza, dezvaluindu-mi un model de femeie perfecta, din punct ei de vedere.Lagertha Vikings, un personaj nefamiliar dar aflu ca “…o ador pe tipa asta,cel putin in serial e foarte hotarata si nu o calca nimeni in picioare dar totusi slabiciunea ei e fostul ei sot”. Empatizez instant pentru ca si eu am modele de viata ce sunt personaje si personalitate ce lupta pentru cauza lor, dau totul “
Din filmul vizionat si research ulterior, reiese ca Modigliani, ucenic al lui Constantin Brincusi valoriza perfectiunea si iubirea, neapucand nici macar 40 ani sa se bucure de ele. La extrema cealalta Picasso, mult mai cunoscut si devenit bogat gratie muncii lui dar gelos pe creatia rivalului sau, arata ca barbatul sau femeia perfecta nu exista, fiind confundate deseori cu sufletul-pereche.
Confuzia asta pare usor de inteles caci este foarte greu sa pictezi sau sa sculptezi sufletul pereche. Ar fi fain ca o relatie sa fie o reteta de bucate:100 g perfectiune 4 fire de bogatie, 3 varfuri de lingurita de iubire si o viata intreaga plina de marketing. Dar din punctul meu de vedere, perfectiunea ce pare a fi un catalizator ideal al fericirii in lupta duce la monotonie. Doza de imprevizibil, de risc, de nebunie este cea care face ca momentele speciale sa fie pretuite la adevarata lor importanta.
Lucru acesta ma duce cu gandul ca mai exista o sansa pentru fiecare.Ce mi-a placut cel mai mult in filmul SF cu acei roboti a fost scena in care un copi adevarat ( mai ramasesera si oameni) a fost dus intr-o arena de circ unde oamenii batjocorau robotii de catre oameni. Desi un mare entertainer incerca sa conving publicul ca este un copil- robot si trebuie torturat cu pierde, oameni si-au redirectionat aruncarile spre prezentator.
Un robot poate fi perfect facand mii de lucruri la viteze inimaginabile. Insa omul, doar el este stie sa fie om, cu cat mai imperfect, cu atat mai iubibil.
Chiar daca in momentul in care cele doua subiecte intervievate au avut de ales intre Modigliani si Picasso fiecare a avut optiuni distincte, corespondenta dintre ele si cei doi artisti se manifesta mai degraba printr-o ecuatie :
(tipaA+rafinamentModi-BogatiePicasso)Iubire=(IubireModi-MarketingPicasso-tipaB)/manele.
La mate ne punea sa explicam fiecare simbol. “Nimeni n-o sa-ti explice ce e dragostea” canta Chirila, nu ai cum sa descrii veridicitate cum arata persoana perfecta, cu atat mai putin sufletul-pereche daca inca nu a intalnit-o….
Partea frapanta este ca in viata aceasta ecuatie nu poate fi substituita de cifre si nu are constante. Sti vreodata daca ai gasit rezolvare?! Poti doar sa simti si mergi pe feeling! Nu prea conteaza rezultatul, ci calatoria in sine !
Fratilor, chiar daca ne da multi ani batai de cap, iubiti femeia ! Este mai usor sa iubesti femeia decat matematica, plus ca e mult mai frumoasa.
berbececristian.wordpress.com 