Te întrebam în partea a 2-a, care este stațiunea ta preferată la mare?
Andra- Venus!
Venus?!
Andra- Da,da!
De ce?
Andra- Că este o plajă foarte curată și frumoasă. Uite, am fost în Costinești prima oară, când aveam 16 ani, cu trupa. Mi-a plăcut foarte mult, cumva pentru cluburi, pentru ce mai era pe acolo, colegi, probabil m-am simțit eu bine cu ei, știi? Și d-asta mi-o plăcut stațiunea. M-am reîntors în 2018, era oribil, plină de gunoaie, mulți oameni, aglomerație, boschetari, drogați, bleah! Mă gândeam ce caut aici? Hai oameni ca oameni, că-s tineri, se droghează, beau, asta este, dar eu nu înțelegeam de ce sunt atâtea gunoaie? Mergeam din pas în pas, gunoi…
Te referi la gunoi sau oameni gunoaie?
Andra- Gunoi și oameni gunoaie… Ca să vezi ce nebună sunt câteodată …
Spunem aici exclusivități, șoc :))
Andra- Era o femeie în Eforie Nord, care arunca gunoiul pe jos. Avea sac d-ăla menajer și gunoiul l-a aruncat pe jos. M-am dus, am luat gunoiul și i l-am dat în mână, i-am zis: “Caută-ți un coș de gunoi, un tomberon și aruncă-l la gunoi!” A rămas săraca mască, se uita la mine și nu înțelegea. Ești proastă? Cum să-l arunci așa? A trecut și ea pe stradă și a aruncat gunoiul...
Ai fost ca-n faza aia când o tipă își aruncă doza de suc pe marginea autostrăzii, vine o altă tipă în tocuri și prinde un șut cu efect, de i-o bagă direct în mașină :))
Andra- Sau mai era faza când aruncă unul gunoiul pe geam și vine alta și i le strânge cu mătura și le bagă înapoi pe geam cu fărașul :))
Știu că elementul ăsta de ecologie l-am avut și în momentul în care ne-am întânit și noi la tabără.
Andra- Da!
Crezi că tinerilor din generația ta le pasă de ecologie?
Andra- Unii care au fost implicați în proiecte de educație civică, da! Unora le pasă, dar alții care nu știu decât de golăneală, tigări și ieșit în club nu le pasă. În perioada aia, când aveam 17 ani, am fost în foarte multe proiecte cu Impact. Dar tu, tot de laun club Impact ai venit?
De la FNO!
Andra- Că mulți erau de la Impact, dar nu numai, știu că erau și de la alte organizații.
“Impact” este pentru licee, din câte știu eu.
Andra- Da,da!
Și eram cam senior pentru liceu.
Andra-Da!
În “Impact” ai început partea asta de voluntariat?
Andra- Da,da!
Cum a fost primul proiect și de ce ți-a venit să te implici?
Andra- “Impact” la noi este foarte mulți ani, este unul din cele mai vechi cluburi, la noi în liceu, din Iași, știi? Eu știam din a 5-a, a 6-a, nu mai știu… Profesoara mea, Diana Mazda, cred o mai știi, că a fost și ea atunci, ea era lider și în continuare este, m-a chemat la proiecte “Impact”, să fac momente de gimnastică. Eu știam ce fac ei și am zis că atunci când o să ajung în clasa a 9-a nepărat trebuie să mă înscriu. Desigur n-am mers chiar din primul semestru, am mers din al 2-lea semestru sau sfârșit de prim semetru, ceva de genul. Am avut noi un proiect foarte mare și foarte fain “Fii parte la diversitate”. Tot așa vreo 8 cluburi din țară, dacă nu mă înșel, am mers, a fost tot așa cu două etape de “biblioteca vie”, cred că ai mai auzit de concept.
Îhm!
Andra- Și a doua a fost o campanie stradală, cu animație. Mi-a plăcut foarte mult “biblioteca vie” deși eu venisem ca cititor, am ajuns să fiu și organizator, peste tot pe acolo, mi-am făcut eu de treabă. Și uite așa m-am tot implicat. S-a întâmplat ca fostul meu prieten să fie lider junior, dar terminase liceul, a plecat cu work and travel în America și s-au organizat întâniri de feedback, diseminare la proiectul respectiv. El și o colega merseseră la trainning cu un an înainte și la întâlnirile pentru feedback m-a trimis pe mine în locul lui. Cumva nu a fost nepărat alegerea lui, a fost alegerea colegei lui, mai erau fete cu un an mai mare, dar mai autoritare, mai tare în gur[. Tipa era și ea foarte tare în gură, vorbăreață și nu voia o persoană la fel. M-a văzut că-s foarte implicată și calmă…
Docilă :))
Andra-Da,da! M-a văzut așa calmă și s-a hotărât să mă ia pe mine. Eu, sincer credeam că a fost alegerea lui, na, având în vedere că eram împreună părea mai logic. Dar mi-a zis: “- Nici Doamna Mazda, nici Ștefan n-au decis, asta eu am decis!” Mhm, e bine!”-am spus eu.
Deci n-ai intrat pe pile, ca s-o luăm așa…
Andra- Tocmai! Și după am mers în tot felul de formări.
Cum a fost atelierul de facilitare după experiența de la Râșnov, unde ne-am întâlnit noi?
Andra- Am avut două, unul în Iași și unul la Galați. Măi, în Iași elevii erau așa foarte ciudăței, nu voiau să facă la început, după și-au dat drumul și erau mai implicați. În schimb, la Galați am avut un șoc pentru că mi-au venit 9 profesori și noi eram doi facilitatori. Ei au înțeles că profesorii trebuie să vină. Eram eu și Anais, o mai știi, nu? Roșcățică, vorbăreață…
Da
Andra- Ea 16 ani, eu 17 și ne-au venit 9 profesori. Am sunat-o pe Andrada și mi-a spus că trebuie să le explic că sunt necesari maxim 3. Am vorbit așa mai cu chiu, cu vai și tot au venit vreo 5.
9 Profesori la câți elevi?
Andra- Vreo 15…
Deci a trebuit să ții atelier de facilitarea pentru vreo 24 de persoane?
Andra- Dar să vezi ce profesori erau, super-încântați, se jucau! Din câte mi-a zis Anais, că ea era din Galați, nu era o școală de prestigiu. Și când am văzut ce profesori faini erau 🤗 Am stat la un apartament, gen la cămin, am mai luat o colegă de la Impact, ea nu era implicată în proiectul ăla, dar am zis să nu stau singură acolo părăsită de lume. Am luat-o pe ea cu mine și a fost fain.
De pe Bahlui pe malurile Dunării 🙂
Andra- Da!
Au ieșit câștigătoare proiectele sau nu știi?
Andra- Nu cred, nu mai știu! Dar a fost o competiție, că nu mai țin minte?
Era o competiție. Și la mine a fost amuzant, am fost la două licee din Cluj, la unul care era un pic mai de prestigiu, unde lumea era așa și așa și celălalt, un liceu din zona minoritară, ca să spunem așa, o zonă mai către aeroport, mai industrială, unde lumea nu era așa well-being, dar copii erau foarte dornici să facă…
Andra- Da,da!
Din păcate știu că a câștigat doar celălalt liceu, unde adevărul este că profesorii aveau deja proiectul scris…
Andra-Na, a, gata, îmi aduc aminte! Era competiția pentru ei, nu pentru noi.
Pentru ei, d-aia zic!
Andra- Da, n-a câștigat nici unul de al meu, dar a fost ok.
Și după aia, în anul următoar, nu știu dacă ai fost, ceva pe eco-turism, nu știu dacă ai făcut facilitare…
Andra- Nu am fost, dar țin minte că s-a mai făcut.
A fost pe rural, m-au trimis în Șuncuiuș, a fost genial. Am mâncat la profesorul care ne-a cazat, ne-a servit cu toate chestiile, specialități, cu țuică, cu vin. Tot așa am luat și eu un prieten, i-am făcut eu facilitarea și a fost amuzant că folosisem manualul de Service Learning și trebuia celălalt, era un alt manual. A fost o experiență faină, mai ales că cu feedback-urile de la copii, nu știu dacă ai primit…
Andra- Da, le-am cerut!
Le-au pus pe bilețele și în drumul spre casă, pe tren, o oră jumătate, am citit impresiile. A fost o senzație așa faină…
Andra- Și noi când am fost în Galați am făcut o întâlnire, că erau mai multe de fete de la alt club și am ieșit, a fost fain.
Feedback-ul copiilor și faptul că am păstrat legătura cu unii, una din fetele de acolo este la Forțele Navale în Constanța este foarte fain, așa să urmărești. Proiectul era în județul Bihor și să vezi că ajung de acolo în Constanța. Ai și hint-urile, când te uiți la ei, vezi cât de mult se implică și cât de mult vor să facă…
Andra- Fain!
Cum ți se pare educația, mai ales că ești încă înscrisă într-un sistem de educație românesc? Consideri că pe tine te ajută cu ceva? Cu ce te ajută? Se merită să faci școală?
Andra- La noi în țară nu poți să faci nimic fără facultate, acuma facultatea este obligatorie cum s-ar spune și să mai faci și un master și un doctorat. Nu știu, se merită… Nu știu dacă este un avantaj sau un dezavantaj, dar noi avem o cultură mult mai vastă decât alte țări pentru că studiem absolut orice materie și aprofundăm, nu așa informativ, știi? Fapt ce nu se întâmplă în alte țări. În schimb ar trebui dezvoltată mai mult educația civică la noi în țară, să fie o materie pentru drepturile omului, chestii de genul care nu-s cunoscute.
La partea cu cultura generală, trebuie să recunosc și eu că atunci când te întreabă într-un proiect Erasmus de unde ești și le zici România, săracii chair nu știu, chiar dacă-s din Europa, gen o țară mai mică, gen Letonia. Eventual dacă le zici că ești din Transilvania, sort of Dracula. Dacă sunt din Mexic sau SUA maxim Budapest știu…
Andra- Da,da :))
Să presupunem că în perioada următoare ești aproape de cer, ai câteva stele pe care ești foarte aproape să le atingi, doar mai trebuie să te ridici un pic pe vârfuri, eventual să faci un triplu salt, echer. Care ar fi acele stele?
Andra- Acum zici la figurat?
Da, clar la figurat! Câteva chestii pe care simți că le poți realiza, de care ești foarte aproape și abia aștepți…
Andra- O chestie ar fi cu America, cu work and travel să merg.
Până vom publica interviul este foarte probabil să vorbim cu Andra, working in USA, vorbind despre politica lui Donald Trump. Chiar, aici ar fi o întrebare opțională. Ai vreo viziune despre politică și dacă crezi că lumea ar trebui să aibă o viziune despre politică?
Andra- Politică nu prea urmăresc, dar visam la un moment dat să intru în politică și nu știu de ce, mi-ar fi plăcut :))
Te visai într-o anumită poziție?
Andra- Nu, nu neapărat într-o anumită poziție, în general în politică…
Te consideri un om social sau de dreapta? Consideri că toți oamenii ar trebui să fie egali sau fiecare ar trebui să fie atât de bogat în funcție de cât muncește?
Andra- Fiecare ar trebui să fie bogat în raport cu munca pe care o face, adică dacă ai fost leneș toată viață nu poți să ai pretenții să câștigi bine.
Din punct de vedere profesional ce-ți dorești să devii?
Andra- Profesoară!
De o anumită materie?
Andra- Nu, mi-aș fi dorit la un moment să devin profesoară de psihologie, mai aveam gânduri să mă fac profesor universitar, mi se pare interesant, dar pentru asta trebuie să urmez master, doctorat, mult învâțat, nu prea-s eu cu învâțatul, chiar nu sunt :))
Mai ales acuma că este sesiune, vorbim și de lucuri sfinte :))
Andra- Vai, doamne!
Am găsit motiv să mă înjuri :)) Până acum ai avut practică în materie de predat, în afară de atelierele de facilitare?
Andra- Da, dar nu în ceea ce ține de școala, ci ca profesor de dans. Când eram mică, la 12 ani, mai țineam ore de gimnastică, când nu putea ajunge profesorul meu. Și am mai făcut cursuri de gimnastică și dans cu copii, tot în cadrul trupei.
Ai un format preferat de număr de cursanți, elevi și vârste, o clasă ideală, unde te simți ca peștele în apă?
Andra- Nu, nu! Îmi plac toți copii, adică n-am preferințe. Îmi plac mai mult ăia mici, gâzele ălea mici, că-s foarte simpatice și tot timpul vin la mine la început și vorbim, discutăm despre cum le-au căzut dințișorii. A venit o fetiță și mi-arătat că i-o căzut dințișorii și am întrebat-o cine i-a furat dinții. Mi-a răspuns că Zâna Măseluță și i-a dat 100 lei. Pe vremea mea primeam 10 lei și erau bani, mamă 10 lei!
Zâna Măseluță probabil este IT-istă :))
Andra- Cine știe… Sunt foarte simpatice ăstea mici, cum vin să-mi povestească ce-au făcut.
Pe final, mi-ar plăcea să așterni câteva gânduri, un mesaj pentru prietenii tăi, pentru fanii blogului, pentru copii, un mesaj așa de la tine din suflet.
Andra- În fiecare zi să vă trăiți viața și să faceți ce simțiti!
Perfect! Cam acesta a fost interviul, întrebările cu care am vrut să te stresez. Eu las șansa celor pe care i-am frecat la cap atâta timp, vreo oră și pe tine…
Andra- Aha 🙂
Dacă ai sugestii, comentarii, întrebări pentru mine. Ruleta rusească se îndreaptă spre mine.
Andra- Măi, eu n-am sugestii, a fost interesant, chiar mă bucur că mi-ai luat acest interviu, foarte fain, aștept să-l publici, să-l văd ce scrii acolo!
Clar numa’ ce ai zis tu!
Andra- Da 🙂
Eu îți mulțumesc din suflet pentru prezența la microfon, în această duminică perfectă și îți urez muuult suces și spor în continuare!
Andra- Cu drag 🙂
berbececristian.wordpress.com 