Gheba și Pomană despre real time marketing
Raul Gheba a vorbit despre trenduri, lansarea acestora și de faptul că există o serie de elemente comune. Alex Pomană s-a aplecat asupra culturii populare, viralizată cu o viteza uimitoare pe TikTok, lasând multe branduri cu știrile în urmă. Tot Alex a atenționat asupra bulei în care poți să rămâi blocat, pe aceeași nișă de conținut, mai ales dacă continui să cauți pe același tip de conținut pe TikTok. Ca exemplu de bună practică pe TikTok i-a nominalizat pe cei de la Under Armour, ce au reușit de multe ori să le ia fața celor de la Adidas.
Nicu Mihai despre grafică și design
Și-a început într-un mod foarte practic analizând logo-ul VKRS ca fiind unul de nota 6. Pentru site-ul VKRS recomanda un font mai condesat și a criticat lipsa video-urile, mai ales că este un festival numit Video Killed the Radio Star. Conceptul grafic a fost evaluat la un 7. Începuturile lui Nicu pe Youtube au fost când era pe clasa a 8-a, cu mici trucuri de cărți, renunțând cu timpul la acest tip de conținut, încercând și cu desene animate. Nicu Mihai a prins pe Youtube folosind profesia lui de grafician-desenator, cu tutoriale despre cum să desenezi și evaluări ale creațiilor din zona de abonați ai canalului, totul într-un format spontan, amuzant, dinamic și critic. La realizarea unui clip Nicu alocă 10 ore de muncă pentru un clip mai mare de 10 minute, o provocare fiind sincronizarea sunetului cu videoclipul și screen record.
Mickey H despre poveștile din video
Și-a amintit începuturile în format full HD ce acum a ajuns la nivel 4k ca și calitate. Formatul de video lui Mickey este unul energic de fel, indiferent că este branduit sau nu. Targetul său a evoluat la nivel de vârstă pe 20+, odată cu maturizarea conținutului. Platformele de promovare folosite de Mickey cel mai des sunt Instagram, Youtube și Clandesto. Pe Youtube calitatea video-ului trebuie să fie mult mai bună și constantă decât pe Instagram deoarece publicul reacționează și taxează. Tot Mickey recunoaște că din când în când obișnuite să faca câte un clip wow pentru fani ca trimiterea unui telefon în stratosferă, drifturi în Finlanda pe un lac înghețat, toate acestea pentru a-i răsplăti.
Iulia Albu și IGTV
Iulia Albu realizează proiecte dedicate IGTV, la început a fost pe partea de modă, evoluând la nivel de entertainment. Story-urile sunt văzute ca fiind personale, postate în real time și să aibă un caracter relevant, fără fi abundate de plasare de produs. Iulia realizează o selecție a brandurilor pentru proiectele IGTV pentru a nu pierde din credebilitate. Baza pentru plasarea de produse o reprezintă experiența personală, dar nu dusă la extrem, cum s-a întâmplat în cazul altor influenceri ce au fost implicați în scandalul Plush Bio, pe care Iulia nu l-a moneționat direct, dar era clar că la ei se referea.
Buhnici, de la TV la Youtube
Prezent săptămâna aceasta și la evenimentul Busy 4 Business Week a celor de la ASB Cluj, unde a fost amabil timp de peste 3 ore să-și împărășească din experiența de viață tinerilor, George Buhnici se declară un creator orientat către public, acesta fiind și motivul principal pentru care a lăsat televiziunea în favorea Youtube-ului. Conținutul video este o experiență mai transparentă și credibilă pentru public, comparativ cu experiență scrisă sau audio. Buhnici a insistat pe ideea celor 4 ani de foame, traduși în cel puțin 10 000 de ore de muncă, în construirea succesului în vlogging-ul de tip jurnalistic, incluzând tot aici formate diverse experimentate și un upgrade zilnic la o rețetă îmbunățită. George mizează pe profesionalism, știință, tehnologie, talentul și flerul fiind mai puțin importante. Echipa lui Buhinici funcționează ca o redacție, cu propuneri de idei, validări, documentare, filmare, montaj, editare, ancorare printr-un articol în propriul site pentru SEO, publicare și promovare. A fost printre puținii care a vorbit despre bornout-ul creatorilor, cauzat în principal de o expunere la interacțiunea cu propria comunitate la un nivel prea intens, de aceea el recomandă comunicarea prin email, fiind tot odată o metodă de a evita pentru a evita trolii obositori. Geoge sfătuia că deși CPM-ul din Youtube a crescut 200-300% ar fi ideal să fie 50% din cifra de afaceri iar restul sa provină din colaborările cu brandurile. Buhnici recomandă brandurilor exernalizarea promovării video căre experți pentru a-și focusa eforturile pe obiectul principal de activitate.
Zaiafet și cărțile
Horia Sârghi încurajează prin canalul său de youtube documentarea, cititul și poveștile. Absolvent de știinte economice, contabilitate, exact ca și mine, a fost timp de 8 ani fotograf făcând organic trecerea de la foto la video. Zaiafet a fost a 3-a încercare de vlog pe Youtube. Horia menționează că în cadrul un must havede clip educativ introducerea ca fiind una palpitantă, apoi să se sublinieze importanța subiectului, treptat livrându-se către o concluzie morală. Titlul de tip clickbait nu ar trebuit să influențeze prea mult cititorul, texul primează. Postarea de clipuri din sfera de trending, restrânge caracterul de originalitate și libertatea de exprimare. Listele de tip 3,8,10 lucruri deși sunt ușor de organizat nu au cursivitate, componenta morală, fiind mai mult specific începătorilor. Provocarea în timp este trecerea spre eseu. Horia nu prea răspunde la comentarii pentru a nu stârni interpretări, preferă să nu citească comentariile pentru a nu se enerva. A precizat că scopul vlogului său nu este să facă educație, fiind destul de tranșant că un clip pe Youtube nu poate oferi conexiunea emoțională cu profesorul, competiția sănătoasă dintre colegi, necesitatea de fi într-un alt loc decât cel în care te joci. La momentul actual Horia scrie la pilotul pentru un late night show, își propune pe viitor să realizeze documentare filmate la fața locului, iar primul va fi despre București, apoi Brașov, într-o serie de istorie a orașelor.
Educația de pe Youtube este un adaos, dar nu poate ține loc de profesor- Horia Sârghi, Zaiafet
Laura Savu despre TikTok
Global Community Managerul Laura Savu a fost darnică cu inside-uri din lumea TikTok. Această platformă reprezintă o evoluție normală a vine-urilor, chiar și în România ajungând la 4,7 milioane de utilizatori lunar și zilnic 2,6 milioane ori 62 minute, faceți voi calculul cât timp se stă pe TikTok. Rata de engagement este și ea la o valoare de peste 30%, ca Facebook în vremurile bune. La nivel de targetare, deja s-a trecut și la vârsta de 25+, pe lângă adolescenți, 78% din utilizatori având peste 18 ani. În 2021 TikTok va veni cu noi filtre și instrumente de editare, de Crăciun să fie unele dedicate. Au introdus și opțiunea de stitch, unde putem lipi un clip a unui alt utilizator și de acolo să continuăm noi cu ideea noastră. Se pare că TikTok a introdus și formate mai lungi pentru partenerii media, până în 3 minute. TikTok a lansat Creator Fund, ce momentan nu este încă disponibil în România, iar sistemul se bazează pe numărul de vizualizări, dar este necesar influencerul să aibă conținut propriu, peste 18 ani și minim 10k abonați. Laura este de părere că cel mai bine prind meme-urile video, comedie, fashion, beauty, travel, gaming, în timp ce treaba cu dansurile a cam apus. Cei de la TikTok își propun să meargă către luxury brands și content educațional din sfera discursurilor motivaționale și a sfaurilor. Obținerea badge-ului de verified ține de numărul de abonați și din celălalte platforme sau 500k de abonați pe TikTok. Pe România se pare că Pepsico au fost printre primele branduri cu reclame pe TikTok, apoi au venit McDonald’s, Carrefour, Vivre și tot mai multe. Live streaming-ul în parteneriat cu televiziunile, concertele, creșterea conținutului educațional și monetizrea sunt prioritățile de viitor ale TikTok-ului.
Cristina Almășan pe TikTok
Cristina spunea că brandurile au expunerea mai mare pe TikTok decât pe alte rețele, attention span-ul fiind perfecționat, dus la rangul de artă. Pe lângă asta branudrile pot avea pe TikTok propria semnătură digitală în materie de banner, hashtag, sunet, filtru. Ca sfaturi, Cristina recomandă postări zilnice, lumină bună, sunetul decent, folosire de hashtag în trend, dar fără fyp, ce nu mai este de actualitate. Cel mai vizualizat clip al Cristinei Almășan are 12 milioane de vizualizări, 530k aprecieri, la un fail din cadrul provocării cu mentosanele băgate în sticla de cola. În momentul de față, superba influențăriță a ajuns la 0.9 milioane de urmăritori. Cristina se focusează și pe Instagram, fără a-și irosi timpul pe Youtube, IGTV sau Facebook, postările de pe Instagram fiind sincronizate să apară și pe pagina de Facebook. Motivele țin de timpul și resursele economisite, 2-3 zile de editare pe Youtube vs 2-3 ore TikTok și detaliile ce includ sunetul și imaginea foarte pretențioase la care a ajuns Youtube. Și poate cel mai mare plus menționat de Cristina este că utilizatorul nu se mai plictisesște așa repede.
Top meu de creatori români pe TikTok
A fost prezentat la sfâșitul evenimentului VKRS un top a creatorilor de conținut după numărul de abonați parcă, dar eu de acolo am empatizat doar cu locul 1 și 5, ambele ocupate de Andra Gogan, probabil că pe ea am apucat să o cunosc în persoană. Restul mi se par prea puerili sau prea vedete din showbizul autohton. În topul meu de preferințe pe TikTok aș include pe Andrada Costea, The Fool Club, Cristina Schiopu, Andreea Visu și George Tănase. Dacă sunteți curioși de topul 50 realizat de cei de la Biz, puteți vizualiza în clipul de mai jos, ce conține tot evenimentul VKRS. Ca și pont, găsiți top situat în întervalul de momente 8:12:36- 8:34:09.
Aspecte pozitive VKRS
A fost fain că VKRS a avut un conținutul foarte util și accesibil, chiar și după eveniment, încă mai studiez informațiile și ponturile furnizate gratuit. Tranzițiile cu clipuri de pe TikTok au fost distractive, prezentările nu au fost prea lungi, dar continuarea la unele încă nu este disponibilă pe Youtube la aproape o săptămână după eveniment.
Ce ar putea să fie îmbunățit?
Interacțiunea pe live cu publicul, aspect specific, chiar și unui festival ce nu se ține în spațiu fizic, a fost cam zero. S-au păstrat prea mulți din invitații de evenimentul Biz Social Media Summit din martie, nu a prea fost nimic fresh ca listă de speakeri. Au lipsit oameni de radio reprezentativi, ce au migrat spre video și acum au succes gen Andi Moisescu, Sergiu Floroaia, Moise Guran, Mihai Morar sau invers de la video spre radio gen Andrei Ciobanu, Andreea Esca sau Ramona Dumitrescu și chiar oameni care au rămas pe radio, având același succes gen Daniel Buzdugan. Influenceri tineri ca speakeri nu au prea fost. La Gală au lipsit nominalizări de vloggeri în trend ca BakcPackYourLife, Nelu Cortea, Radu Constantin și mai ales secțiunea de premii pentru travel video. Și aici ar mai fi observație personală, eu înțeleg că Banca Transilvania este sponsor peste tot, dar chiar nu văd nimic educațional sau credibil la o companie ce își imaginează că face marketing doar cooptând influenceri gen Simona Halep sau Mircea Bravo în campanii ce nu ating în nici un fel proprii clienți. Dacă ai bani, nu înseamnă că știi să dai lecții despre marketing și pe deasupra să-ți mai permiți să iei și alte agenții mici peste picior pe Facebook, numărând ii-urile dinr-un text, că ești tu mare marketing specialist prin Cluj la BT. Nu poți să te lauzi că ești tare-n marketing când la nivel de serviciu clienți atât offline cât și online ești printre cele mai neprofesioniste bănci. Ioi, să nu uit de mimozele de pe Instragram, Maria Zvinca atâta s-a lăudat singură că ea este miezul în vlogging, atacând de 3 ori bloggerii, ca-i mai tare în parc. Eu, perosnal, aș evita astfel de prezentari care știrbesc dintr-un proiect foarte fain, la care s-a lucrat câteva luni bune, nu cred că merită nici un compromis.
berbececristian.wordpress.com 