Cluj și România 2031

Am ales să intitulez acest articol Cluj și România 2031 pentru că în 2031 se preconizează că o să fie finalizat metroul la Cluj, apusul unei ere de trafic, poluare și nervi. Probabil până atunci o să fie gata și centura ocolitoare a Clujului și tot centrul o să fie deschis masinilor doar pentru aprovizionare, cu turnicheți, ca la Sibiu. Cluj pentru că aici locuiesc și România pentru vorbim de țară, nu doar despre un oraș cu extinderi universitare peste tot.

Doar visăm sau și facem ceva?

E. ON România a lansat campania We has no limits, una de anvergură internațională. Este practic o invitație deschisă la un viitor nelimitat de verde și sustenabil. Această campanie vine cu o mulțime de soluții simple pentru fiecaruie dintre noi în materie de cum putem și noi să mai avem planeta, cu tot ce conține, mai ales aer, apă și hrană și peste 100-200 ani. 50 de milioane de clienți E.ON din toată Europa au șansa să contribuie la un maine mai plin de speranță și asta chiar zilnic, chiar de zi, cu un mic gest. Cum? Dacă ne gândim la un efort de individ, gen un contract de energie regenerabilă nepoluantă, un panou solar de captare căldură și energie sau chiar o casa inteligentă ce optimizează risipa, mai ales de căldură și apă, poate suna a picătură într-un ocean. Dar toate acestea multiplicate cu 50 de milioane sună a schimbare cu impact pozitiv, nu? Apropos, știați că plasticul a ajuns să se regăsească în aproape orice aliment? Cum de? Păi mare, pești, materii prime, poluare, că putem arunca orice pe jos, că vin cei de la curățenie să strângă că d-aia sunt plătiți. Păi, boss, dacă le zboară vântul sau mai rău intră în pâmânt, cine să le mai culeagă?

Nu neapărat eroi, ci doar oameni

O cunoscută cântăreață din Baia Mare posta zilele trecute pe Facebook o întâmplare din traficul din București. După că ce și-a luat inima în dinți să-i atragă atenția unei doamne că nu se scrumează pe, tot eroina noastră a ieșit apostrofată și într-o română strică. Partea bună din treaba asta este dovadă că bunul simț lipsește și dincolo de granițele noastre. Și totuși asta nu este o scuză. Ca să nu par deștept, o să-mi fac și eu mea culpa, că nu reușesc de fiecare dată să fac colectare selectivă. Aș putea să spun că mi-e greu să am mai multe pungi de gunoi, dar colegul de apartament reușește, deci stau mai bine la capitolul scuze decât la spirit civic. Bine că și campaniile de informare pe această temă sunt fără ecou. Totuși reușesc să punctez mai bine la partea de risipă alimentară, în sensul că nu cumpăr mai mult decât știu că o să consum în următoarele zile, dar și aici intervine prostia că aproape tot ce cumpăr este ambalaj plastic. La variații de temperatură proprietățile nocive ale plasticului se transferă în produs, în cazul apei plate existând riscul de infertilitate.

Visăm la un Cluj mai bun, la o Românie mai curată

Prima acțiune de voluntariat în Cluj a fost strângerea de gunoaie în cadrul unui program național. De atunci nu am mai fost. Și stiți de ce? Că îmi este târșă când mă gândesc ca mâine gunoiul este la loc, chiar și în judetul asta Cluj atât de lăudat. Nici nu mai zic că în oraș avem problema Pata Rât, o discuție interminabilă ce se poate solda cu amenzi urâte de la Uniunea Europeană și pe termen lung o amprentă de carbon și mai puternică, mai ales datorită fumului degajat când sunt incenndii. Și nici nu am luat în calcul contextul social al persoanelor ce locuiesc acolo și se bazează ca sursă de venit pe vânzarea de materiale reciclabile. Este un fel de favelă al Clujului, gen cum era în filmul Waste Land, filmat în Rio. Dacă nu l-ați văzut vi-l recomand cu dragă inimă. Chiar dacă este din 2010, are în spate efortul unui artist brazilian ce nu și-a uitat semenii.

De parcă în altă parte este mai bine . . .

Da, se poate! Cluj și România 2031 pot fi un fel de Malmo, respectiv Suedia. În clipul de mai jos puteți descoperi povestea revitalizării unui oraș industrial, situat la mai puțin de 50 km de Copenhaga. Un pod le-a contectat, mai mult nu vă mai zic. Garantez că este o poveste inspirațională această transformare în decursul a 20 ani!

Cluj 2031

Toată zona industrială din Cluj lasată în paragină ar fi reconstruită incubatoare de afaceri și sedii pentru cele peste 1000 de ONG-uri din Cluj, ce nu au unde să se întâlnească sau să realizeze proiecte. Chiar dacă ar fi gratuită chiria, contribuția adusă pe termen lung în materie de contribuții la buget sau impact social ar fi mult mai utilă decât câteva sute de euro pe lună de la o firmă de outsourching nestatornică sau un ansamblu imobiliar. Pandemia asta din 2020 a dat peste cap tot ce ține de proiecte și evenimente, a anulat aproape tot sau le-a mutat în online, unde este așa și așa. Revenind la aspectul ce ține de costuri, se poate merge pe un minioraș singur sustenabil, care să folosească surse de energie regenerabilă. Modelul Hyllie poate fi adaptat și la Cluj, că mentalități deschise sunt și vremea este net superioadă celei din Suedia. Pentru cei care nu ați avut răbdare să urmăriți video-ul despre Mamlo, vorbim despre o tehnologie ce îmbină energia solară cu bioenergie, ajutate de clădiri eficiente energetic, conectate și controlate de inteligență articifială care poate anticipa chiar și vremea. 2020 anul în care să gândim local pentru 2031 și acționăm regional, chiar național în toate ariile de activitate. Producătorii agricoli deja au spart gheața cu un site de livrări, haideți să le urmăm exemplul! La nivel regional văd un Cluj conectat prin infrastructură măcar feroviară de mare viteză și aeriană, dacă cea rutieră durează. Anticipez orașe importante ca Arad, Timisoara, Belgrad, Praga, Bratislava, Debrecen, Constanța. Sofia, Zagreb, Atena. Așa ar deveni o poartă spre Balcani și chiar spre vestul Europei. Începuturile sunt chiar din 2018, cu trenul direct Cluj-Viena, iar legăturile cu Budapesta au existat mereu mai ales pe partea de trenuri și autobuze. A, da și aici ar încăprea și autobuze electrice (cu suficiente stații de încărcare) sau pe bază de biodiesel. Pe partea de transport aerian ar fi ideal un nou terminal al aeroportului Avram Iancu în afara orașului pentru a se evita poluarea, mai ales cea fonică. Actualul aeroport ar putea rămâne dedicat zbourilor interne și balcanice și în felul acesta Clujul să fie conectat cu orice oras aflat la o distanța de cel puțin 300 de kilometri.

Romania 2031

Ar trebui să putem vorbi despre o evoluție a unui experiment postcomunist într-o certitudine de țară ce-și respectă bogățiile, mai ales pădurile și Delta Dunării. Din punct de vedere turistic în 2031 eu văd România ca oază a parcurilor și rezervațiilor naturale, o Republică Dominicană a Europei. Până în 2031 putem avea cel puțin 20 aeroporturi și aici vorbim de Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Targu Mureș, Sibiu, Craiova, București, Constanța, Suceava, Iași, Bacău, Oradea, Brașov, Timișoara, Tulcea, Caransebeș, Alba Iulia, Galați, Arad, Tuzla. Exemplul Spaniei este grăitor pe partea de mobiltiate, iar atractivitate din punct de vedere turistic nu poate fi decât în creștere. Ar fi foarte fain să fie extinse Mocănița și Orient Express în toată țara pentru o experiență autentică, mai ales printre munți, pentru cei care preferă să se oprească să miroasă trandafirii. România 2031 arată verde și natural, iar eforturile financiare nu sunt de domeniul SF. Dar trebuie să fim și noi responsabili ca cetățeni și să mergem toți la vot, să știe politicienii că la fiecare eșec o demisie îi așteaptă, ca pe manageri la fotbal.

Concluzie

Pe final, până la Cluj și Romania 2031 concluzionăm cu câte sfaturi de la E.ON România foarte interesante, ce leagă cumva partea economică de componenta de sănătate și cea ecologică. Achiziționare de produse locale ne ajută pe lângă partea de prospețime să reducem și amprenta de carbon, în speța emisia de dioxid de carbon produsă de mașini. Transportul cumpărăturilor este mult mai facil și mai puțin enervant când ai o sacoșă de acasă. Eu prefer ghiozdanul, mai ales cel nou, luat din Barcelona și chiar mă simt super-prost când văd că trebuie să mai iau o plasă că nu-mi încap toate cumpărăturile. Și la fruncte și legume iarăși este foarte important să ne obișnuim să refolosim pungile sau putem merge pe sacoșa de bambus. Am scris mult în acest articol că m-a luat valul, voluntarul din mine nu moarte niciodată, dar în loc de un îndemn clasic întrebare, ridic urmăatoare întrebare: Tu ai făcut azi ceva pentru tine, comunitatea ta, planeta ta?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s