Bine v-am regăsit, dragii mei, la rubrica YOLO-Interviu! De data aceasta, după cum anunțam încă din interviul cu DJ Vlad, o avem alături de noi pe Adelina. Nu mai țin minte cum am cunscut-o, că a trecut ceva timp, dar probabil o să atingem acest subiect, în rândurile ce urmează:
Bine ai venit, Adelina, la rubrica YOLO-Interviu!
Adelena- Bine te-am găsit!
Mai tare, că nu te aud 👂
Adelena- Bine te-am găsit 🙂
Este o întrebare pentru orice muritor de rând, indiferent că este blogger, vlogger sau pripas, trebuie să răspundă. Dacă nu știi să răspunzi, asta este, închidem și ne vedem data viitoare 👋 Cum te-ai descrie în 30-40 de secunde sau dacă ți-este mai ușor, ce crezi că ar spune lumea despre tine? Poți să bagi cu bune, cu rele…
Adelena- Sau pot să-ți citesc descrierea mea de pe Facebook 📘
Ar credea lumea că dăm copy-paste, dar fie, aici este libertate, este YOLO!
Adelena- În primul și în primul rând, sunt călătoare, vegetariană, marketer pentru că am o agenție de marketing și aceasta este pasiunea mea. Sunt o fire dinamică, imi place să citesc, să învâț, să merg la evenimente.
Mamă, câte faci! Cel mai lung interviu a fost de o oră și 45 de minute, sperăm că nu închid “Enigma” până terminăm noi de povestit tot ce mi-a trecut mie prin minte. Care este pasiunea nr 1, la care ți se aprinde beculețul dimineața când te trezești, care este primul gând conectat cu pasiunile tale?
Adelena- Marketingul!
Trebuie să recunoaștem că marketingul este un termen destul de generalist. Ca și viziune, ce reprezintă pentru tine marketingul?
Adelena- Când vine vorba de marketing, eu mă ocup de social media, site-uri și promovare online. Pentru mine marketingul înseamnă tot ce mă-nconjoară, până la urmă și o relație între doi oameni este marketing.
Adică este o vânzare?
Adelena- Da! Un bărbat când vine agațe o gagică este tot vânzare, tot marketing!
Aceasta este o filosofie oarecum americană despre marketing și vânzari. Consideri că nu ar trebui să fie nici o limită între viața profesională, felul cum te comporți la job, pe partea de marketing și viața reala? Sau există totuși anumite haine pe care le îmbraci în viața personală?
Adelena- Eu zic că sunt amândouă la fel, viața profesională cu viața personală, iar bariere…
Eventual haine, că fiecare suntem actori în anumite acte ale vieții . . .
Adelena- Sunt aceeași persoană!
De ce?
Adelena- În fond și drept, marketingul mă reprezintă ca și persoană. Fac marketing de 7-8 ani . . .
Plus că-i mai puțină bătaie de cap mă gândesc :))
Adelena- Nu trebuie să joc un rol de fiecare dată, în relația de cuplu sunt un pic mai copilă, dar în rest sunt aceeași persoană.
Cum a început povestea ta cu marketingul? A fost specializarea ta?
Adelena- Povestea mea cu marketingul începea în Liceul Economic de Turism din Iași. Am avut ca și obiect la liceu marketingul, mi-a plăcut foarte mult manualul de marketing, chiar am scris un articol despre asta.
Link :))
Adelena- Mi-a plăcut foarte mult manualul de marketing din liceu, dar profesoara mea, doamna Pătrascu, este moartă, nu pot să-i demonstrez cât de departe am ajuns . . .
Poți să-i afli adresa din cimitir să-i scrii :))
Adelena- Hai să nu vorbim despre asta . . . Profesoara nu m-a lăsat să merg mai departe pe marketing la olimpiadă, tot felul de concursuri, mi-a zis: “Tu, nu ai ce căuta în marketing! Marketingul nu este pentru tine!” A trecut un an, au trecut doi, am terminat liceul și am dat la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, iar din anul doi trebuia să-mi aleg specializarea. Fâcând turism mă gândeam dacă să merg în continuare sau să încerc altceva. Mi-am adus aminte de pasiunea mea în marketing și când am văzut lista de profile, am pus marketingul pe primul loc, dacă era să nu intru, mergeam la turism. Și am intrat la marketing, după am aplicat în Asociația Studențiilor în Domeniul Marketingului. În super-mege-scurt timp am devenit coordonatorul departamentului de Marketing și Design și de acolo au început internship-uri plătite/ neplătite, evenimente de marketing . . .
Aș vrea să facem un pic de întoarcere în timp, că ai mers foarte repede, ai apăsat pedala de accelerație a mașinii timpului. Aici fac un exercițiu de imaginație, deobicei mai încolo, dar dacă tot am ajuns la punctul acesta, este o tranziție bună. Că vorbeai despre o transformare a ta, când ai mers pe turism și după aceea pe marketing, cum era Adelina înainte de a începe anul 1 de facultate? Să ne imaginăm că alături de noi vine la masă Adelina din anul 1 de facultate, ne poți descrie cum arăta și dacă ar fi să-i dai câteva sfaturi, știind prin ce tot ce o să treacă în viitor, ce i-ai spune?
Adelina- Băh, foarte diferită era Adelina în anul 1 de facultate! Era foarte timidă, extrem de timidă, nu ridica deloc capul din pământ, n-avea curaj în ea, în ce dorea să facă sau unde să ajungă. Era foarte aiurită, că nu știa niciodată unde este sala în care trebuia să aibă cursul pentru că mereu se schimba sala de curs, nu știu cum este la voi, dar la noi așa se schimbă. Nu știa când are examenele, trebuia mereu să meargă la etajul 1 să vadă când are examenele, că altfel risca să nu ajungă la ele. Dacă ar fi acum lângă mine, i-aș spune că-i trebuie mai mult tupeu, că viața o duce departe, o va duce exact acolo unde-și dorește. Dar să aibă la ea tupeu, mai repede oleacă de anul 2, din anul 1, semestrul 1.
Să fie o moldoveancă mai hotărâtă :))
Adelena- Am avut noroc cu prieteni care au tras de mine în anul 1, semetrul 1, în semestrul 2 eram oleacă mai dezghețată, în anul 2 deja eram departe.
Ce înseamnă pentru tine să fii departe? Aceasta este o întrebare pe care nu am pus-o niciodată, este în exclusivite.
Adelena- Departe, adică te referi la contextul acesta?
Nu neapărat, ce înseamnă pentru tine să fii departe?
Adelena- Înseamnă să cresc în fiecare zi, să devin cea mai bună versiune a mea în fiecare zi. Să fiu departe înseamnă să-mi ating visele pe care mi le propun. Eu îmi propun mereu câte un vis, un țel, un scop, cum vreți să-l denumiți, toată lumea are mii de denumiri la chestia asta. Și mi-l ating, iar la sfârșit de an, peste doi ani mă uit: ” Băi, am ajuns departe? Am plecat la punctul 1 și am ajuns la 20. Mi-am atins 20 de țeluri, mi-am îndeplinit 20 de vise, am mers la 100 de evenimente față de 20 câte am avut anul trecut? “
Este totul matematic? Ține de cantitate? Sau ai și alte variante în momentul în care îți faci bilanțul?
Adelena- Eu sunt o persoană foarte logică, la mine toate trebuie cuantificate, dar ține de partea emoțională, având în vedere că-n anul 1 eram aia ce nu ridica capul de jos și acum sunt la toate evenimentele, peste tot, am și propria agenție de marketing, eu zic că am ajuns departe, foarte departe!
Să ne imaginăm că acesta este universul tău, cu toate planetele, succesul unde se poziționează? Ce rol are în a te duce departe? Este ceva ce întâlnești pe drum de mai multe ori sau o destinație finală?
Adelena- Este ceva ce-l găsești pe drum de mai multe ori, nu știu dacă este o destinație finală. Am întâlnit un tip, ce la 22 ani avea 2 firme, deci clar era o persoană de succes, dar pentru el succesul nu s-a oprit acolo, nici pentru mine nu o să se oprească aici, la agenția de marketing. Gata am avut succes, sunt eu șmechere și aia e! Eu cred că succesul reprezintă mai multe linii.
Fericirea, în cazul tău, se suprapune, se bate cap în cap sau se completează cu succesul?
Adelena- Am scris un articol pe tema asta “Unde începe fericirea se termină tristețea”. Cred că fericirea este de mai multe feluri, poate să fie ca urmare a activității legate de carieră sau pe plan personal.
În cazul tău se suprapune cu succesul?
Adelena- Nu, poți să fii fericit și să nu fii de succes. Dacă este să o luăm după Paulo Coelho, fericirea poate fi întâlnită într-un grăunte de . . .
Sare. . .
Adelena- Nu, era nisip, în “Alchimistul” acțiunea se petrecea în deșert! Fericirea poate să însemne și o ieșire la o cafea cu un prieten, momentul acela respectiv mă face fericită. Nu pot să zic că sunt fericită doar când am o relație împlinită sau o afacere sau something else . . .
Mi-ai ridicat o întrebare foarte faină la fileu. Mulți oameni au reflecții diferite, pentru tine fericirea este o chestie de secundă sau poate să te țină o zi, o săptămână, o lună întreagă? Dacă eu nu te cunosc și te vad pentru prima oară, cum îmi dau seama dacă ești fericită?
Adelena- Unu la mână, după cât vorbesc, dacă nu vorbesc clar nu-s fericită. Fericirea mea poate fi de moment sau de durată. Poate să fie o zi întreagă, cum a fost de ziua mea în care am făcut ce mi-a plăcut, am fost fericită de când m-am trezit până am căzut moartă în pat, a 2-a zi.
Discutam un pic deja despre referințe bibliografice și aminteai de Paulo Coleho. Care sunt cărțile ce te ajută să-ți regăsești drumul? Ai un drum drept sau mai ai și viraje stânga-dreapta-giratoriu ?
Adelena- Normal că toți avem stânga-dreapta-giratoriu, mai cobori, mai urci . . .
Care sunt cărțile ce te-au ajutat să revii pe făgașul logic, că ai zis că ești o persoană logică?
Adelena- Asta-i grea, având în vedere la cât citesc eu de mult, asta-i greu! Băi, nu știu . . . “Alchimistul” mi-a plăcut foarte mult și m-a ajutat foarte mult, cu comoara, că defapt era exact lângă ciobănașul respectiv, am citit-o acum foarte mulți ani . . . Deobicei îmi plac cărți ăstea de psihologie și cele de marketing. Când am o problemă, o cotitură, un upside down, clar mă duc către acest tip de cărți, marketing de afaceri, work the system, stuff like that. Și cărți biografice, spre exemplu “Cei care schimbă jocul“, acolo ne dăm seama că orice antreprenor are urcușuri și coborâși, defapt au început de super de jos și au ajuns sus. Realizăm că antreprenoriatul și succesul în sine, sunt o serie de procese prin care trebuie să trecem, nu poate să fie totul lin. Pentru viața sentimentală și personală îmi plac cărțile de psihologie, cu autori ca Freud, Walter Riso, Dalai Lama, Osho am mai citit . . .
Exact despre Osho voiam să pomenesc, în perioada aceasta citesc “Trăiește în felul tău. Ce înseamnă cu adevărat să fii rebel?”. Ești o persoană rebelă sau revoluționară?
Adelena- Sunt și rebelă și revoluționară . . .
Conform teoriilor lui Osho nu ai cum să fii . . .
Adelena- Sunt oaia neagră din casă, dar nu-s cu teoria asta . . .
Dacă ești rebelă înseamnă că vrei să construiești ceva nou, dacă ești revoluționară înseamnă că vrei să distrugi ce au făcut alții, să pui peste . . .
Adelena- Sunt rebelă!
Asta se leagă foarte bine de întrebarea ce urmează. Este una clișeică, ce te-a apucat pe tine să te apuci de antreprenoriat? Nu puteai să mergi să mergi la un job, să-ți iei banii ca toată lumea?
Adelena- Asta este o poveste faină, chiar zilele trecute vorbeam cu cineva despre treaba asta, că m-a întrebat cum am ajuns antreprenoare. Bine că nu pot să zic neapărat o antreprenoare, că la urma urmei am o agenție de marketing, nu este the big thing, dar practic eu fac afaceri din clasa a 5-a. Sună ciudat, dar prima mea afacerea a fost în clasa a 5-a, făceam brățări, că era moda “Rebelde” . . .
Yey!
Adelina- Făceam brățări din ață împletite, cred că acum moda se cheamă . . .
Friendship bracelet!
Adelena- Da, făceam prostii dinălea și le vindeam prin clasă și până la urmă mi-am dat seama că nu pot face față comenzilor, așa că am angajat pe cineva, am început să dau comision and so on . . . Mai târziu am avut un second-hand deschis prin clasa a 7-a sau a 8-a. Ca să fac marketing l-am angajat pe verișorul meu, care era cu 4 ani mai mic decât mine și îl trimiteam prin sat la bunica mea să țipe că avem second-hand deschis. Ne-am plasat strategic, în drum spre biserică și mi-am văndut toate hainele. Am plătit-o pe bunica să mi le spele un pic, să nu le dau chiar așa . . . După aia am început cu foarte multe MLM-uri, apoi proiectul Zig-Zag prin România, în care am călătorit în 16 județe și după aia am ajuns aici. Am vrut să deschid inițial o agenție de turism, dar până la urmă am stabilit cu colegii mei să revenim la marketing.
Cum ai ajuns în proiectul Zig-Zag? Sună destul de interesant . . .
Adelena- Proiectul acesta a fost construit ca urmare a MLM-ului. Eram 14 tineri, implicați în același MLM și practic se construise un fel de mastermind. Ne-am dat seama că toți avem același vis, de a călători prin toată România, să o vedem, să o facem să crească, este foarte mult potențional și se poate mult mai mult aici. Am plecat de la visul acesta, ne-am făcut planul, trebuia să dureze 5 ani proiectul, încă mai durează, deși au trecut 5 ani încă mai continuă. Scopul era să stăm câte o lună în fiecare județ, toată activitatea noastră era pe barter, schimb pe schimb, serviciu pe serviciu, noi ofeream servicii de promvoare hotelurilor și restaurantelor în schimbul mâncării și cazării, mai aveam și coafor și alte chestii, ce ne trebuie pentru eveniment. În fiecare județ făceam câte un eveniment în care lansam un e-book cu locurile pe care le-am vizitat, pe care le-am descoperit în județul respectiv, locurile pe care lumea le cunoaște mai mult sau mai puțin sau chiar deloc. O bucată din carte era cu oameni de valoare, cu sculptori, scriitori, antreprenori, oricine aduc un aport mai mare decât un om de rând. Făceam și un filmuleț de prezentare, în care prezentam esența județului.
Foarte tare! Care au fost locurile unde nu ai avut așteptări mari, dar ai rămas surpinsă și cu niște amintiri frumoase? Și invers, care au fost locurile ce te-au dezamăgit cel mai mult?
Adelena- Nu știu dacă m-a dezamăgit ceva la orașe, am găsit deschidere peste tot. Cumva toți oamenii rezonau cu chestia asta, că România este frumoasă. Misiunea noastră era că împreună construim cea mai frumoasă carte de vizită a României. Fiecare om când îi spui că România este frumoasă, că trebue să o ajutăm să crească, se trezește în el sămânța aceea mititică de patrot și te ajută 🇷🇴
Spiritul de românitate 🙂
Adelena- Da, am fost ajutați peste toți, chiar dacă poate în unele județe nu am întâlnit români, am întâlnit suedezi sau americani ce aveau afaceri în zonă, tot ne-au susținut și ne-au ajutat. Trebuie să zic asta, că orașul ce m-a suprins cel mai tare a fost Craiova. Daniel Botea o să mă iubească pentru asta ❤️ Acolo a început dezvoltarea mea, exact cum a fost în declicul din anul 1 de facultate, când mi-am schimbat atitudinea, mentalitatea și gândirea, așa a fost în Craiova pentru mine, mi-am schimbat total comportamentul. Dacă până atunci eram persoana care nu era o voce, eram o voce din spate, practic alții transmiteau mesajul meu, în Craiova s-a întors roata. Atunci am început prima oară să scriu pe blog, la insistențele lui Daniel Botea. Craiova m-a suprins foarte tare, nu știam că există o comunitate atât de strânsă, de bloggeri, de oameni, foarte multă cultură, cred că am fost la filarmonică în fiecare weekend, de două ori chiar. Am fost și la operă, teatru, foarte multe evenimente culturale, dar județul meu preferat a rămas Hunedoara!
Pentru castel?
Adelena- Pentru tot ce înseamnă Hunedoara, de la istoria veche, oameni foarte calzi și primitori.
Acolo s-a filmat o parte din “The Nun”, în Castelul Corvnilor!
Adelena- Este superb! Acolo am avut evenimentul, în Castelul Corvinilor, în Sala Dietei. Dar este și multă natură în Hunedoara, este superbă!
Dacă ar fi să facem o comparație în trei, în exclusivitate, zici că suntem la televiziune, între Craiova, Hunedoara și Iași, practic sud, centru și nord, cu ce se aseamănă între ele, pentru că din câte îmi dau seama sunt niște repere foarte importante pentru tine? Ce au în plus, unele față de celălalte ?
Adelena- Nu știu dacă vreau să mă bag în discuția asta, că nu vreau să-mi dezamăgesc ieșenii, mai ales că primarul mi-este rudă. Oamenii sunt prima chestie care se diferențiază, nu zic care-s mai buni și care-s mai răi, oamenii strict . . .
Că nu suntem toți români? :))
Adelena- Suntem toți români, dar oamenii și cultura se diferențiază. În Craiova am întâlnit foarte multe evenimente culturale. A început să dezvolte și Iași foarte mult cu evenimente culturale, dar atunci pentru mine în Craivoa a fost o chestie wow!
Ce părere ai despre programul Iași-Capitală a Tineretului din România?
Adelena- Foarte bine că există acest program, Iași chiar este plin de tineri.
Crezi că mai avea nevoie Iașiul? Că din câte am înțeles, programul acesta era pentru orășele un pic mai micuțe, să se dezvolte, să crească, cum au fost Bacăul și Baia Mare, în ani trecuți. Crezi că Iași avea nevoie de un astfel de program?
Adelena- De ce nu?! Cât am călătorit prin țară, oamenii aveau impresia că Iași este un oraș foarte sărăc . . .
Serios?
Adelina- Toată lumea zicea că zona Moldovei este foarte săracă și nu știau aboslut nimic despre Iași, mai ales când ajungeam prin Maramureș, chiar și Hunedoara . Mai aveau câteva repere, că mai erau oameni din Iași veniți să lucreze în mină prin Caraș-Severin, prin zonele astea. Dar în rest nu știau nimic despre Iași, ce oferă Iașiul, știau că este o zonă săracă pentru că . . .
Toți moldovenii au plecat în alte orașe . . .
Adelena- Așa era pe timpuri . . .
Și mama a venit la Sibiu și l-a cunoscut pe tata, story of my life 🙂
Adelena- No, dar ei asociază Moldova cu Vasluiul. Și Vasluiul este tot al nostru dar . . .
Ce tare a fost asta! Și Vasluiul este tot al nostru :))
Adelena- Este tot al nostru și el, doar că este etichetat și Iașiul ca oraș numai cu oameni săraci și bețivi. Nu este adevărat, sunt oameni foarte lucizi și educați și foarte faini. Au venit bloggeri de la Craiova în Iași și au văzut orașul, chiar lui Daniel i-am făcut un tur al orașului, că am fost ghid turistic la un moment dat. Cumva chestia aceasta cu Capitala a Tineretului spală un pic imaginea de oraș cu oameni bețivi sau săraci, cred, presupun . . .
Să zicem că avem o zi la dispoziție, am ajuns în Iași, m-am întâlnit cu tine. Ce pot să fac o zi întreagă în Iași, să profit la maxim de oraș?
Continuarea în partea a 2-a a YOLO-Interviului-Adelena- O bloggeriță moldoveancă la Cluj
berbececristian.wordpress.com 