Vinerea trecută B. era hotărât să-și ia din nou soarta în mâini și să se reapuce de gătit. Trecuseră 5 zile de la revenirea din Danemarca, despre care o să detaliez anul acesta și eroul nostru încă nu-i venea să creadă că a rămas singur în apartament, după 4 ani în care a stat cu familia, părinții și fratelui lui mutându-se înapoi la Sibiu.
B. în versiunea casnică
După ce treaba cu spălatul hainelor, ce o exersase și în Danemarca, a reușit să o pună la punct, cu ajutorul unor serii de telefoane de clarificări, era timpul pentru B. să aprindă cuptorul. Cumpărase ceva cartofi și prin congelator era destul de multă carne de pui. După indicații tehnice via tehnologie de la mama lui, Cris a așezat în tavă un pui ce deși era întreg, părea destul de dezghețat însoțit de multe bucăți de cartofi, cioplite de mastercheful de ocazie.
Pui cu cartofi la tava, a fi sau a nu fi ciorbă
Cartofii și puiul erau încă prea bine unși cu ulei, chiar condimentați cu sare și piper și totul părea perfect. Doar că aprizătorul de cuptor nu avea chef să muncească, era weekend și pentru el, nu-i păsa de foamea lui B. După multe chibrite irosite, B. eram frustrat și destul de high de la gaz. După multe apeluri video, Cris i-a dat pace găurii buclucașe a cuptorii și s-a gândit la un PLAN B, care să se desfășoare pe aragaz.
Operațiunea ” Ciorba indiană și Piureul de Vită “
După ce și-a tapetat aproape toată bucătăria cu ulei, într-un final eroul nostru a reușit să mute puiul și cartofii din tavă în oală, sa iasă decât de-o ciorbă măcar. Fiindcă erau prea mulți cartofi, o parte din ei au fost transferați într-o oală mai mică, se ivea șansa de un piure. Fierbea carnea ce tot fierbea, bucătarul nostru îi reteza chestia aia urâtă de deasupra apei și între timp mai presăra o pungă magică cu legume, că-i era prea lene să mai meargă încă o dată la magazin, să facă piața noaptea. Cum curcumaul și curry-ul erau oricum pe masă, așteptând să condimenteze puiul la tavă, B s-a gândit ca merg și la ciorbă. Și ce miros fain au răspândit în bucătărie, de l-au făcut pe Cris să uite o perioadă de foame. Punga de curcuma și curry-ul erau amintiri de la episodul cu paella.
Mama lui de piure
După ce a verificat carnea de pui, să vadă dacă este fiartă destul, B. a profitat de ocazie să taie și puiul întreg, ce nu mai părea așa încăpățânat. A mai țipat ( aruncat, în dialect ardelenesc) niște curry și curcuma, să fie așa, apoi a trecut la verificat cartofi,i ce era aproape pireu. Din nefericire, eroul nostru a pus cam mult lapte în timpul pisării și a trebuit să ia cam toți cartofii din ciorbă pentru a completa în pireu. Chiar și așa, parcă piurel nu avea gust.
Epilog Culinar
Noroc că a găsit o conservă de carnea de vită, era miza de totul sau nimic. Și pariul a ieșit câștigător! O seară de vineri, de muncă asiduă pentru un dish format din ciorbă de pui indiană și un piure antiindian de vită (la indieni vita este animal sacru). A urmat poza pentru Instagram, mama lui B. și-a dat ok-ul, arată bine, destul de delicios pentru halit 🙂 Se pare că atâtea participări la FoodBloggers i-au prins bine eroului nostru.
Dacă sunteți răciți ca și Bianca Ionel, bloggerița ce m-a provocat să dezvălui această rețetă, s-ar putea ca ciorba aceasta proaspăt inventată, cu un adaos de extra curry, să vă repună pe picioare, dar nu garantez :))
berbececristian.wordpress.com 