Sub zodia blogingului cu ascendent în farfurie

Închideam partea a 2-a a review-ului Summer Foodbloggers Conference cu ceva indicii despre workshopul despre Facebook susținut de Bianca Grip, Managing Director Gripads Agency, specialist în marketing digital, cea care a lansat Tocmai.ro, sosită de la Sibiu, oraș ce anul acesta este Regiune Gastronomică a Europei. Bianca a începutul destul de franc, enunțând că fooblogging-ul respectiv foodvlogging-ul nu este pentru toată lumea, propunând o abordare mai pragmatică, cu accent pe cunoștiințele și abilitățile unei persoane ce se pot concretiza într-un business. Binca Grip a extins puțin discuția și nivel global, unde toți influencerii duc o trudă grea de adaptare a conținutului care să mulțumească și publicul și brandurile. La nivel de ponturi a menționat aplicații de optimizare a blogului pentru mobil, programe de afiliere mai ales Amazon și Ali Express, impulsionând audiența să tințească global.

Binca Grip

Controlul asupra propriului conținut

Bianca a servit mingea în terenul audienței cu o poveste din culisele unui influencer, nu foarte abil pe partea tehnică, ce nu știa cum să-și împartă timpul între blog, care are un prag de vizitatori, Instagram și Facebook care încă mai are vizibilitate pe România. Ca metode de prezentare, a folosit exemplul de dailly checklist-ul pe care orice blogger ar trebui să-l aibă pentru definirea unui business în cadrul activității sale ce include producerea de conținut, gestionarea comentarilor, postări pe Facebook, email-uri, mers la evenimente. De asemenea, expertul a luat pulsul sălii în materie canale de promovare internațională ca Twitter, Pinterest (unde a subliniat importanța politicilor foarte riguroase ale rețelei ce poate duce la închiderea de conturi). A evitat subiectul Instagramului, ce-l vede ca și momeală pentru o postare de tip rețetă care să facă trimiterea către site-ul influencerului. Predicția privind controlul asupra conținutului a fost atât de genială, săptămâna trecută toată lumea a fost lovită de erorile pe partea de poze a Facebookului și Instagramului. Bine, Bianca nu a anticipat o asemenea cădere de sistem, s-a referit mai degrabă la partea de report, ce poate duce la închiderea contului de Instagram, Facebook, Youtube sau Pinterest.

Snapchat în business mode

Subiectul Snapchat a strâns multe zâmbete, fiind foarte puține persoane din sală ce-l foloseau. Bianca s-a intors puțin în timp, la prezentarea unui evenimente dedicat tinerilor antreprenori, pe segmentul de vârsta 14-18 ani, unde primordinal ca și timp de petrecere pe rețele sociale era Snapchat, urmat de Instagram și apoi Facebook. Bianca a venit cu o nouă previziune foarte realistă și anume că acest segment de vârstă va începe să gătească peste 5 ani.

Model de succes de home business

Bianca a venit cu 20 de idei despre cum poți face bani de acasă, cutezând să spună că bloggerii ar trebui să știe să le facă pe toate și să le și poată face pe toate, în fiecare zi. A mers și mai la concret cu exemple de influenceri de succes ca rusoaica de 27 ani, stabilită în SUA,Lingua Marina,ce are un trai foarte liniștit din Instragram, cu 4 business-uri, pe lângă Instagram mai are și 3 conturi de Youtube ce-i generează 10 000 de dolari pe lună plus Instragram și alte site-uri ce-i aduc încă 70 000 de dolari pe lună, ce-și propune să atingă cifra de 1 milion de dolari.

20190607_135740.jpg

Mai este valabil Facebookul?

Bianca s-a ajutat de exemplul unui client din Singapore, din zona de sănătate, peste 1 milion de vizualizări pe lună pe blog, cu foarte mult trafic ca sursă fiind pagina de Facebook. Secretul pare a fi o comunitate de peste 2 milioane de persoane la care i s-au aplicat studii și teste să vadă la ce reacționează, postările fiind cosumizate pe nevoilor cititorilor la care se adaugă și postările sponsorizate. Folosind site-uri ca Similar Web, Bianca a realizat o analiză a site-ului companiei de healthy pe partea de surse de trafic, ranking și SEO, avertizând că Facebook, singurul canal de social media, generează 50% din trafic, fiind foarte expuși la schimbarea de algoritmi sau chiar căderile de sistem, cum a fost cea mai recentă, graficul de evoluție a traficului fiind unul sinusoidal. A venit și cu o comparație locală, mai exact Jamila, prezentă la ediția de anul trecut a Summer FoodBloggers Conference, ce are și trafic peste 1 milion pe lună, diferența fiind la nivel de like-uri pe facebook, teoretic în favoarea celor din Singapore, totuși la nivel de ranking Jamila este peste, pe partea de food fiind în primii 400 din lume. La nivel de spike în traffic, Bianca a nuanțat și subiectul sezonalității, unde la nivel internațional sunt mai multe ocazii când se gătește și traficul se poate dubla în comparație cu sezonul de vacanță. A fost de apreciat explicația pentru traficul blogurilor românești din alte țări, care prepodent pe partea de gătit sunt români stabiliți în alte țări. Mergând mai atent cu analiza site-ului Jamilei, s-a tradus ca fiind brand awarness ( cititorii tastează pe google site-ul) undeva la 19% ca sursă a traficului, 70% SEO, optimizare mobilă, articole scrise corect, search, tag-uri corecte, coduri curate, fiind o muncă de ani de zile. Doar 11% din trafic este social media în cazul Jamila comparativ cu 70% a business-ului din Singapore. Concluzia este că există o rețetă adaptată pentru fiecare piață, dar investiția ar trebui să vizează surse de trafic pe termen lung.

20190607_140240.jpg

Food Talk

Am mai putea vorbi și despre prânz, dar am presărat destule indicii în partea a 2-a a articolului, așa că o să mergem pe mână corpului de experți format din Alex Petricean, Nicolai Tand, Alex Dumitru, Bogdan Alexandrescu și Liviu Popescu, moderați de Gabriel Gavrilescu, consulant HoReCa, fondatorul unuia din primele blogurile de fine dinning, ce a ajuns să călătorească prin toată lumea, unde are șansa să cunoască Chefs foarte cunoscuți.

Capture.PNG

Runda 1- Farm to table

Primul topic despicat s-a legat de problematica produselor locale, dacă sunt greu de procurat, un topic despre care a vorbit și Adrian Hădean în prima parte a acestui triplu articol de review a conferinței. Alexandru Dumitru, chef Bistro Ateneu, câștigărul premiului Gauld & Milau, a fost provocat să servească primul game de păreri, remomorând că aprovizionarea cu produse locale a pornit dintr-o frustrare a lipsei de diversitate în lumea culinară, unde doar plating mai puncta la acest aspect. A reprezentat o răbufnire de orgoliu, tot acest concept de farm to table fiind un proces ce necesită multă răbdare. Legumele și cărnea de la Bistro Ateneu sunt românești, peste 80% din ingrediente țin de conceptul farm to table. Alex Petricean, fondator Noua, marșează pe ideea de produse local încă de când era chef la Maze, chiar a subliniat importanța adaptării viceversa în relația restaurant-furnizor local. Pornit încă din 2017, Alex a reușit după 6 luni să coaguleze o relație cu producătorii, fiind abordat pentru plasare de noi produse. A ajuns să aibă 10 furnizori de vegetale după 12 luni, fiind nevoit să facă o selecție pentru a putea gestiona portofoliul, dezvoltând un program în funcție de sezonalitatea fiecărui producător. Ca punct nevralgil, Alex a identificat costul destul de mare cu produsele locale, ce se reflectă inevitabil și în meniul restaurantului.

Cred că trăim niște vremuri foarte frumoase în care putem să dezolvtăm foarte bine produsele pe care le avem în restaurant. Sunt și riscuri economice pentru că plătim foarte mult pentru ele, lumea nu înțelege că un kg de morcovi sau de cartofi de la producători mici, costă până la 10 lei, de 5 ori mai mult. Există o explozie de producători locali, se diferențiază prin calitate, cantitate, diversitate și adaptabilitate la cerințele chef-ului. O să vină o perioadă în care probabil va scădea prețul și ne vom bucura de o diversitate mai mare- Alex Petricean, fondator Noua

Farm to table în Franța

Bogdan Alexandrescu, Chef Ibrik, un restaurant cu specific românesc din Paris, a scos în relief provocarea de a lucra atât cu produse franțuzești, cât și cu cele românești, care să colaboreze pentru a reda gustul românesc. S-a declarat suprins plăcut de legumele și carnea franțuzească de calitate superioară care a amplificat gustul proselor românești. Pe partea de carne, a colaborat cu Maison Polmard, unde stake-uri de calitate premium sunt pregătite în sertare de mahon, fiind vândute în magazine proprii, de lux chiar. Pe partea de legume, în lipsa unui furnizor local a colaborat cu Terroir de Maurienne care reprezintă un concept de magazine cu legume, brânzeturi și carne, colectate de la fermieri. Legislația este la fel ca în România, certificatele și documentația împiedicând producătorii să livreze în cantități mari.

Capture.PNG

Cine este consumatorul român în ziua de azi?

Liviu Popescu, coproprietar Fratelli, a făcut o retrospectivă, când acum 30 ani de ani se mânca de foame, în ultimii ani gusturile s-au cizelat și puterea de cumpărare a crescut. Totuși, nici astăzi veniturile generate de clienți nu sunt sustenabile pentru businessuri pe termen lung, într-o piață farm to table wanna be, mai ales unde statul nu ajută micii producători și viitorii angajați

Nicolai Tand, Chef “La Cantine de Nicolai” s-a axat în prima sa intervenție pe conceptul românului de a mânca bine, așteptările prea mari ale clienților, despre lipsa de educație gastronomică la nivel de exepriențe culinare în afara țării. Mai mult mult decât atât a oferit exemplul Franței și Asiei, unde imaginația la nivel de arome este mai bogată, iar food waste-ul mai ales în materie de carne de pui este privit cu mult mai multă atenție.

Clienții români și clienții străini

Gabriel Gavrilescu a inițiat o scută statistică printre invitați despre raportul de clienți români vs clienți și dacă există strategii personalizate. Alex Dumitru a mărturisit 70-80% din clienții Bistro Ateneu sunt turiști, având și locația aproape de hotelurile din centrul Bucureștiului. Acest tip de clienți este un driver important în menținerea și creșterea businessului. În cazul lui Alex Petricean, cum Noua este încă la început, procentajul de străini este mult mai mic. A văzut asta ca o oportunitate de a expune o bucătărie românească văzută altfel, feedbackul fiind pozitiv, deci premisele pentru turiștii ce sunt mult mai deschiși decât localnicii se anunță a fi foarte bune.

Nouă bucătărie românească

Continuând tete-a-tete-ul anterior, s-a incins un pic tigaia, Gabriel aruncând cu apă peste uleiul lăsat de Alex la topicul anterior, s-a deschis Cutia Pandorei, invitații fiind provocați să expună viziunea despre noua bucutărie românească, dacă există cu adevărat sau este doar stare de spirit. Fiind unui din intemedietorii acestui manifest la noi în țară, prin 2015, ca efect al unei mișcări mult mai intense în Europa, Alex Petricean a păstrat microfonul pentru căli un pic topicul. Luând modelul nordic, care și-au inventat o bucătărie pentru că nu aveau tradiție în domeniul culinar, folosind extragerea de arome,  cu diminesiuni mai minimale. Așa își propune Alex să scoată mai mult din bucătăria românească.

Nicolai Tand a continuat ideea lui Alex, accentuând modele de bună practică de urmat de afară, unde specificul și calitate se păstrează și se asezonează cu servicii post vânzare învâțate înainte să revină țară. Dat fiind contextul modern social media, Nicolai a spus că dorește să dea mai departe ce a învățat în străinatată, el și-a început cariera de jos, ca splător de vase la o cantină. A fost surpinzătoare comparația stilului de gătit ca și tehnici, folosite de mamele și buncile românce în trecut, care se asemănă destul de mult cu cele utilizate de bucătari renumiți din Franța.Nicolai a continuat paralela cu exemplul ciorbelor de văcuță, burtă și tăieței care pot fi la fel de bine un consomme. Partea tristă este că consomme-ul de la ” La Cantine de Nicolai ” nu are succes, deși este tot o ciorbă, lăsată mai mult la maturat, conform spuselor fondatorului.

Câteodată faci ce vrei tu, dar câteodată trebuie să te uiți și ce vrea lumea pentru este un business pe care trebuie să-l ții, ai o chirie, niște angajați. Când devii cunoscut este mult mai ușor să schimbi lucruri, de la meniu la prețuri, dar cârciuma trebuie să meargă. Până te-ai obișnuit, până ți-ai făcut o echipă, un resturant nu se face singur, să centrezi, să dai cu capul. În bucătărie, cred că ne confruntăm cu o mare problemă, oamenii!- Nicolai Tand, La Cantine de Nicolai

moderator
Mâncare românească în Paris

Bineînțeles că Bogdan Alexandrescu a fost rugat să dea lovitura de start al acestei de reprize, fiind Chef la Ibrik Kitchen din Paris. Bogdan a mărturisit că a fost suprins să afle să străinii sunt interesați de bucătăria românească. Chiar a avut o pledoarie naționalistă vis-a-vis de sarmale, care sunt făcute în Balcani din carne de porc, considerându-le ca un manifest în fața fostei ocupații otomane care să arate modul românesc de a face sarmale. Spunea că și francezii caută ceva nou, ca acasă, plin de savoare, la care să primeze gustul dincolo de orice alt aspect. Gabriel Gavrilescu  l-a completat pe Bogdan, povestind că la ultima vizită în Franța, din discuțiile cu localnicii a observat o creștere a interesului pentru mâncarurile etnice. Chiar și Bogdan a colectat ca rezultate în urma un research intens concluzia că există foarte multe asemănări între Transilvania și Paris la nivel de bucătărie.

Prima întrebare, clar marca Cris B.

A venit o sesiune intermediară de întrebări, iar Cris B. nu a putut ezita să nu spargă gheața, cu toate riscurile atașate. Fiind originar din județul Sibiu și locuind în Cluj, B. a trimis un serviciu cu efect în special pentru Liviu Popescu, în care a inclus elementul de risc în extinderea cu restaurantele în provincie, în speță dacă e mai profitabil să rămâi în București să te bați pentru mai mulți bani cu mai mulți competitori sau să încerci și alte orașe din România. Liviu a fost de părere că este provocare dar și o obligație a celor ce au reușit în București, să încerce și în alte zone gen Cluj, Constanța sau Timișoara, mai puțin Sibiu, unde orașele se dezvoltă și puterea de cumpărare este asemănătoare cu cea din București. A dezvăluit că va deschide ( probabil Fratelli) un restaurant în Timișoara, în septembrie. A punctat nevoia de adaptare și autenticitate pe fiecare piață, respectiv regiune. Pe partea de Sibiu, deși o parte din familia sa provine din Sibiu, a deplâns faptul că nu prea sunt restaurante unde să se poată delecta, dar a compensat lăudând brânza de Sibiu care a devenit un brand de țară ce este preluat și de alți producători de lacatate chiar și din Delta Dunării. Cu sau fără microfon, Nicolai Tand a plusat cu exemplul unui restaurant în Baia Mare care a eșuat deoarece nu avea pizza, paste, coborând nivelul discuției la realitate. În orașele mici oamenii preferă fast-food-ul în detrimentul restaurantelor deoarece financiar nu-și permit, nu stau așa de mult în trafic, nu prea au ce face ca și posibilități de petrecere a timpului liber, rarele ieșiri fiind justificate și de meniul îngust pe care îl pot replica și acasă. A fost extrem de franc și sincer, folosind chiar exemplul personal legat de o aniversare în familie, în orașul său natal, Sighetul Maramației, unde familia a ales o opțiune de gătit acasă în detrimentul ieșitului în oraș.

Sibiu este o enigmă, este un oraș care este foarte fain, s-a investit foarte mult, dar lumea cred că încă lumea nu este obișnuită, trebuie educată foarte mult. Dar trebuie să ai ideea bună de business, tupeu să investești pentru că poți să pierzi o grămadă de bani- Nicolai Tand, Chef ” La Cantine de Nicolai “

La nivel de întrebări, tirul a continuat din partea audienței, pe partea de meniuri vegetariene și vegane, dacă există un trend pe această nișă. Alex Dumitru s-a declarat încântat că există o cerere tot mai mare, mai ales din partea clienților români, filosofia lui oricum pune accentul pe cât mai multe legume, 40% din meniu fiind vegetarian. Însă la nivel național a explicat că meniul vegetariat este targetat pe oameni cu venituri mai mari, ce-și permit să-și diversifice alimentația, dacă nu este vorba de o boală metabolică. Nicolai Tand a afirmat că și la localul lui este cerere tot mai mare, având în vedere și perioadele de post, iar flexibilitate în a crea meniuri vegetariene ar trebui să fie ceva natural, mai ales când nu este oră de vârf.

alex dumitru.PNG

De ce a închis Jamie Oliver?

O mănușă a fost aruncată ca un cartof fierbinte vis-a-vis de motivul falimentului restaurantelor lui Jamie Oliver. Liviu Popescu a dezvăluit că Jamie are un restaurant în Las Vegas plin de dimineața până seara, cu un preț mediu de 100 dolari de persoană, doar că rulează la cheltuieli prea mari în materie de chirie și personal, cu pierderi de câteva milioane de dolari pe an, din care nu poate să iasă în următorii 10 ani deoarece așa are contractele semnate. Pe principiul că s-a întins mai mult decât îi era predestinată bucătărie, nu este un bun manager, chiar dacă este un bucătar carismatic.

Internship pentru tineri în resturante degeaba

O întrebare foarte pertinentă s-a adresat din public pe partea de internship-uri, dacă vreunul din invitați dezvoltă programe pentru tineri. Alex Petricean a venit la fileu pentru răspunde la această întrebare, menționând că încercat acest tip de program anul trecut, dar nu a rezistat decât o săptămână. Alex setase reguli foarte stricte legate de program, un proces de urmat, practic un workshop de 2 luni, în care în fiecare săptămână cursantul să învețe câte ceva. A început cu 4 candidați, 2 au renunțat, al 3-lea a plecat în plin service fără să spună nimic, iar după încă o zi ultimul cursant i-a trimis un mail de 2 pagini în care i-a reproșat lui Alex tot ce face greșit în bucătărie. Nicolai Tand a intervenit punctând că în străinătate plătești bani buni să faci un asemenea curs, care durează 3 ani, doar în România este gratis. Nicolai era foarte iritat că oamenii pleacă după 2-3 zile, o săptămână de la restaurantul său.

“Am încercat să lucrez și cu școlile și nu se respectă un astfel de program, este o problemă de atitudine până la urmă. “- Alex Petricean, Chef ” Noua “

Bogdan Alexandrescu a domolit puțin tensiunea, venind cu sugestia că profesorii ar trebui să insufle și pasiune pentru această meserie. A povestit că situația este cam la fel și în Franța, doar că există o specializare, tânăr alegând să facă un singur lucru, ca gen o salată și aceea foarte bine, 365 de zile pe an.

bogdan alexandrescu

Întrebarea despre mentori a generat una din cele mai dragi replici spusă de nimeni altcineva decât Nicolai Tand. Pentru el modelul său în bucătărie este mama lui, fiind nostalgic după zama de picioici, visând ca într-o să poată face mâncare la fel de bună ca mama și sora lui, fără rețetă, preparatele dovedindu-se întotdeauna senzaționale. Nicolai consideră că devii un bucătar bun când înaintezi în vârsta, ești mai relaxat, mai lipsit de griji, nu mai ce demonstra, gătești cu drag ca pentru familia ta.

La finalul evenimentului, deși Raluca nu mai avea răbdare, Cris a insistat să-l aștepte pentru a apuca o poză cu Nicolai Tand.

20190607_165207

După sesiunea foto, Cris și Raluca au împărțit drumul până la Afi, de acolo Raluca a mers mai departe iar B. s-a băgat puțin în mall să-și caute un rucsac. N-a găsit ceva interesant, a mai dat o tură pe la Orhidea, așa ca pit stop înainte să treacă pentru ultima oară pe la hostel, să-și ia bagajul. S-a grăbit la gară să-și ia bilet de tren, ca să poată savura o ieșire la terasă cu o prietenă dragă, așa chiar înainte de părăsi Bucureștiul. Ghinionul a făcut ca eroul nostru să-și irosească jumatete de oră din ora rămasă prin Piața Victoriei, unde se pare că GPS-ul este mai mult un inamic decât un prieten.

Într-un final o găsește pe Alina, vicepreședinta unei asociații antreprenoriale, ce a cunoscut-o la un workshop de scriere de proiecte pentru Corpul European de Solidaritate. Au fost 30-40 minute răcoritoare la o limonadă și o discuție faină, experiență de repetat la infinit.

După ce Alina l-a lăsat pe Cris cu mașina ei la gară, omul nostru a urcat într-un tren București – Baia Mare aglomerat până la refuz, norocul lui era că prinsese bilet cu loc și după un timp a dat de colegă bloggeriță, alături de care a stat la povești toată noaptea, se pare că și ea avea o absolvire de prins în Cluj. Partea faină este că au avut timp berechet de povești, în curând o să fie disponibil un Yolo-Interviu pe blog cu Ralucica în persoană!

20190608_005626.jpg

După un drum de vreo 10 ore, B. o conduce pe bloggeriță la Polivalentă, mai stă cu ea să-i țină de urât și apoi revine acasă să doarmă măcar 2 ore, căci și fratele lui avea absolvirea în acea zi. Adevăratul somn mult visat a venit mai târziu, undeva pe seară…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s