Bună, dragii mei! Bine v-am regăsit din nou la rubrica Yolo-Interviu. De data aceasta îl avem alături de noi pe Vadim Cușnir și nu vă pot spune foarte multe despre el pentru că este prima oară când îl cunosc față în față, deci suntem la același nivel, dragi cititori ai blogului meu :
Bine ai venit, Vadim!
Salut, bine te-am găsit și te-am cunoscut!
Știu că erai curios ce întrebări pregătite am, prima chiar este parte din scenariu, asta e, îi întrebi pe toți, nu fac discriminări, dacă ar fi să te descrii tu, personal, în 30-40 de secunde, cum te-ai descrie? Sau dacă ți-e mai ușor, cum te-ar descrie alții? Sau ambele, cum vrei tu…
Aoleu, eu nu știu… Cred că sunt pedant, știi ce-i aia pedant, nu?
Dezvoltă un pic…
Un om care-i plac detaliile foarte mult, îmi plac detaliile foarte mult. Cred că de asta sunt pasionat de marketing foarte mult, în ultimii 3 ani. Sunt niște versuri într-o piesă de a lui Taxi “ Văd lumea doar cu tine și prin tine…” Eu, tot așa, văd lumea doar cu marketing și prin marketing.
Pe partea asta de marketing, nu simți nevoia câteodată să evadezi, să scapi din zonă? Îți spun și eu din experiență personală, câteodată simt că sunt înconjurat de marketing, îmi iau o panică. N-ai avut niciodată senzația asta?
Sigur că o am, simt asta foarte mult, nu pot mai citi nici cărți, ultima jumătate de an am pornit-o să citesc vreo 20 de cărți de marketing și pe toate le-am abandonat, primele 50 de foi le citeam și spuneam:“ Gata, nu-i pentru mine, nu rezist! “ Mai mult de atât, oamenii care se adresează în privat, pe Messenger, ce scriu ca întrebări, sunt toate referitore la marketing, absolut toți, cum să-și îmbunătățescă indicatorii, cum să promoveze afacerea, cum să facă social mediat corect, toți unul și același subiect abordează. Asta da, oleacă plictisește…
Ce faci să evadezi din rutină, ca asta cam așa se tranduce, nu?
Privesc filme… Da, s-a transformat în rutină, eu sunt într-o perioadă în care pasinea asta foarte pronunțată se transformă într-o rutină și mă salvează filmele, SF deobicei, Star Wars, Marvel și tot așa, deci ceva fantastic, asta îmi permite vreo două ore să evadez oleacă din realitate.
Să fii un supererou al marketingului 🙂
Păi, d-aia port și maieul acela cu Captain America 🙂
Dacă ar fi să scrie cineva o carte pe placul tău, cum ar trebui să fie format că să fie pe placul tău? că ai zis că renunțat la 20 de cărți…
Întotdeauna am admirat eseurile, cărțile în formă de eseuri. Cum să spun…pur și simplu gânduri puse pe foaie, asta e formatul meu preferat…
Gen autobiografii?
Și autobiografii 🙂
Ai câteva titluri care sunt acolo sus de tot, la pinned?
Mie îmi place foarte mult scriitorul rus Iosif Brodski, a scris eseuri și poezii foarte bune.
Se găsește și variante traduse în română sau engleză?
Da, Brodski scria și în engleză, în rusă precis că este, în română nu știu…
Măcar în engleză 🙂 Ne poți spune un pic despre acest autor?
A fost nominalizat și a primit premiul Nobel în literatură, în poezie pentru că are un stil propriu. A fost alungat din Uniunea Sovietică, în adolescență…
Era anti-sistem?
Da, a trăit o bună parte din viața sa în New York, pe Brighton Beach. La sfârșitul anilor ’80 el a fost nominalizat la premiul Nobel și când s-a destrămat Uniunea Sovietică Rusia l-a chemat înapoi ca și cum este poetul și scriitorul lor…
Eroul lor…
Chiar dacă avea o dragoste foarte mare față de patrie, nu a venit în Rusia, el a murit în New York, și a fost înmortmântat prin Europa, Rusia nu a mai văzut-o din anii de adolescență, chiar dacă a fost chemat…
Contează în ce limbă este cartea, dat fiind faptul că este autor rus și tu ești basarabean, are vreo legătură cu faptul că este unul din autorii tăi preferați?
Da, evident! Este legat de mediul meu în care am fost educat, eu sunt născut și am crescut în nordul Moldovei, în nordul Moldovei se vorbește limba rusă, toți prietenii mei vorbeau limba rusă…
Deci, doar rusă!
La școală am învățat în română. Aia e chestia, că la mine în familie mama vorbea moldovenește-română și tata rusă și așa întotdeauna a fost, d-aia eu știu două limbi. Eu am început să vorbesc foarte târziu, pe la 4 ani, am început să vorbesc deodată 2 limbi. Încâlcit, vorbeam câte cuvinte în română, câteva în rusă. Eu gândesc în limba rusă, asta se simte și după cum mă exprim, eu nu formulez gândurile, eu formulez gândurile greșit, românii înțeleg asta foarte bine.
Când a fost prima ta vizită în România?
Brașov…Cred că am fost prima data prin Brașov, cu câțiva ani în urmă…
Mai ții minte ce ți-ai zis în momentul în care ai ajuns?
Mi-a plăcut cum sunt construite casele, e mult lemn, eu am fost în zona unde turiștii vin. Mi-au plăcut căsuțele din lemn, scaune făcut din lemn masiv, munții mi-au plăcut…
Că ai atins partea asta de călătorii, inevitabil întreb oamenii pentru că îmi inspir itinerariul și probabil și fanii blogului, care sunt locurile în care dacă ai avea o putere magică, că tot pomeneai despre eroi, ai pocni din degete și te-ai teleporta în second doi?
Aș vrea să văd Korea de Nord!
De ce? Ai tupeu?
Chiar în ultima săptămână, de două ori am ajuns la concluzia că vreau să călătoresc în Korea de Nord, vreau să văd cum este construită societatea, cum gândesc oamenii de acolo. Apoi cred că aș vrea să văd Japonia, aș vrea să văd și triburile africane, evident mai ales cele care mâncau oamenii.
Nu ți-e frică deloc?
Nu cred, eu sunt curios!
Locuri în care fost, ți-au rămas la inimă și le-ai recomanda oricui cu drag…
Nu prea am călătorit, am fost în SUA, prin 2008, Cascada Niagara, acolo e foarte frumos. Moscova mi-a plăcut, am fost chiar anul trecut, deși eu am 30 ani, de 26 de ani vorbesc rusa și abia la 30 am fost în Moscova, în Rusia…
Deci, abia la 30 ani ai fost prima oară în Rusia?
Da!
Deci ai fost mai des în România decât în Rusia?
Da, evident!
Cum ai ajuns să lucrezi în București?
Este o istorie foarte lungă, a fost un eveniment în Chișinău, unde eram speaker. S-a apropiat managerul de marketing de la Dodo și mi-a spus că are probleme în social media, vrea să-și îmbunătățească foarte mult prezența online, mi-a spus: ” Hai să găsim o soluție! ” Eu nu știam cum vom colabora, cât va costa, m-am înțeles cu ea să mă văd a doua zi și exact după eveniment am plecat cu toți speakerii la Kira’s și am băut toată noaptea și a doua zi n-am mai venit la întâlnire…
Ce tare 🙂
Da, după care am scris un mesaj foarte lung și mi-am cerut scuze, Natalia plecase deja spre București și am invitat-o la evenimentul pe care l-am organizat chiar eu, că tot era peste o lună și i-am spus că nu vedem după eveniment, ci până la eveniment, să fiu sigur că nu mai nimeresc pe la Kira’s 🙂 I-am spus că eu o singură idee am, eu vin la ei o lună, nu cer bani deloc, în schimb fac un vlog pentru comunitate, le povestesc tot ce se întâmplă în departamentul lor de marketing, cum lucrează, cum își adună datele. I-a plăcut ideea și astfel a început colaborarea.
Sunt puțini angajatori care ar accepta varianta în care mi-ai spus tu că lucrezi, lucrezi remote sau…
Da, de la distanță, pe consultanță, dedic între 60-70 de ore lunar, o dată pe lună vin aici la Dodo Pizza, la București, pe o săptămână, pe 10 zile, depinde.
Cum ți se pare capitala României în comparație cu Chișinăul?
De ce în comparație cu Chișinăul? Chișinăul e mult mai mic, eu nu pot să compar aceste două orașe…
Plusuri, minusuri…
Deși este oraș foarte mare, în prima lună când am fost aici eu credeam că sunt metrouri și pot ajunge unde vreau, pe jos, la Chișinău oriunde în 40 de minute, într-o oră maxim, ajungi dintr-un capăt în altul, e liber, cu un taxi ajungi. În București asta e imposibil, cu părere de rău, chiar dacă este un oraș foarte mare, îmi pare foarte strâmt, e foarte multă lume, blocurile sunt foarte aproape unul de altul, am impresia că lumea mă privește, îmi stă în spate, când mă plimb printre blocuri, cu balcoane, totul e strâmt. Toate casele din București au niște culori stinse…
Cenușii…
Eu mă tem să spun murdar, n-ar fi frumos, nu-mi caracterizează gândul corect, dar culorile ăstea gri, întunecate, chiar dacă e galben deschis e așa…
Aerul comunist 🙂
Da, posibil, deși centrul este foarte frumos, mai ales Centrul Vechi…
E micul Paris 🙂 Dacă ar trebui să vină cineva într-o plimbare în Chișinău și n-ar avea decât 2-3 zile la dispoziție, ce trebui nepărat să vadă, ce n-ar trebui să rateze?
Deci un străin, da?
Ai menționat un obiectiv înainte 🙂
Să se îmbete? 🙂 În Chișinău nu prea ai ce arăta oamenilor, sunt obiective turistice gen Mileștii Mici, Cricova, Ștefan cel Mare nu știu dacă trebuie să-l arăți cuiva…
Parcul te referi ?
Nu parcul, monumentul chiar. E ok pentru oamenii care vin de foarte departe și sigur li s-ar părea foarte interesant, însă în Chișinău sunt foarte puține locuri d-ăstea. Eu cred că ar fi mult mai interesant să se confrunte cu mentalitatea moloveanului. Eu aș prefere să-i ofer o excursie, să trăiască o zi într-o famile din sudul Moldovei, care a avut o influență bulgară și găgăuză, în general acolo se vorbește un alt dialect…
Spre Ucraina!
Da, să trăiască o zi cu oamenii care vorbesc limba rusă și au influența Ucrainei și a Rusiei și i-aș mai pune încă o zi să trăiască cu moldoveni care au influența română și au bunătatea asta la suflet, să vadă cât de diferiți pot fi oamenii, pe un teritoriu atât de mic.
E vreo diferență între moldovenii noștri și voi?
Nu știu, deci eu la Iași am vreo de doua sau trei ori, nu cred că este…
Fetele tot la fel de frumoase sunt,nu? 🙂
Da, evident!
Povesteai despre partea asta de vlogging și blogging…
Mai des blogging, vlogging n-am stat să fac regulat, am în plan, trebuie acțiune 🙂
Aporpo de acțiune, când s-a declanșat triggerul, să te apuci să scrii, bănuiesc că bloggingul a fost primul, nu?
Răspunsul în partea a 2-a a interviului Yolo Vadim II- Social Media în Culise
berbececristian.wordpress.com 
„văd lumea doar cu marketing și prin marketing.” Mare dreptate are!!! Si eu cam tot asa o vad. Si nu de ieri, alaltaieri ci din totdeauna.
Ma bucur sa-l cunosc pe Vadim prin intermediul interviului tau. Astept partea a doua.