Nu știu de ce lunea îmi general îmi dă o stare de melancolie, probabil din cauză că s-a terminat weekendul, mă simt un fel de Garfield. Tot lunea se numără banii, se fac statisticile, că no îți faci planul pentru restul săptămânii. Coincidență sau nu, acum 8 ani, tot într-o zi de luni, pe 24 octombrie 2011, mă gândeam eu că nu fac chestii foarte utile în timpul liber și ar fi cazul să evoluez de la o simplă voce ce distribuie pe facebook. Nu mai știu cum am descoperit eu WordPress-ul, cred că mă uitam la alții și pur și simplu și am zis să scriu și eu pe un domeniu cât de cât prietenos ca și interfață și la costuri cât mai scăzute, chiar spre 0, căci eram conștient că nu o să fac bani la început.
Am debutat cu un articol introductiv în care ziceam ca și mai sus ceva de legat de scopul acestui proiect, că este pentru viitorul studenției mele sau ceva de genul. Apoi am mai transcris niște poezii de când eram adolescent și mai creat una-două așa la nervi și 2011 a totalizat 7 articole cu 37 de vizualizări. Prin ianuarie 2012 am ținut-o tot așa, pe niște poezii mai retro. Din februarie când am venit bine din club și am dat-o așa în engleză că no eram supărat pe viață. Prin martie cred că pentru ceva concurs de eseuri despre ce înseamnă să fii antreprenor am mai postat un articol. După ce m-am descurajat total că nu prea am audiență, a urmat o pauză lungă până prin 1 iunie 2015, când am postat ceva unde încercam să promovez o reactivare de proiect printr-o altă poezie. Apoi până în intervalul iulie-noiembrie 2016 am făcut un zizag între diferite subiecte, practic încercam să-mi dau seama ce vreau să fac cu blogul meu, ce mesaj vrea să transmită, dincolo de titlul Real Life & Marketing.
Relansarea blogului cu adevărat cred că a avut loc odată cu primul Yolo-Interviu, că simțeam că în sfârșit am o idee ce ajută oamenii, în speță să scot în față tineri frumoși, ce fac lucruri extraodinare care pot inspira o țară întreagă. După aceea mi-au venit idei, odată ce am aflat și eu de SEO, mobile friendly, cuvinte cheie, concursuri pentru bloggeri. Am dezvoltat rubrica Analiză de Brand, ce avea să devină și secțiunea de advertoriale, unde plănuiam să analizez diferite produse/personalități sau companii, cu bune, cu rele, ca în finalul articolului să concluzionez dacă sunt branduri sau nu. Între timp, odată cu SuperBlog, în interiorul rubricii de Analiză de Brand am lansat și serialul Cris B., un alter-ego al meu, care are puteri nelimitate, mai ales în timpul unor probe de SuperBlog 2018, cum este și articol de față.
Nu am renunțat la a compune poezii, mai ales la nervi, așa că i-am creat o categorie de Vesuri. Nu puteam să-mi las viziunile despre politică și voluntariat neîmpărtășită, așa că le-am încadrat în rubrica NGO. O rubrică pe care lumea o citește pasiv și nu-mi dau seama încă de ce că nu am mare contribuție proprie, eu doar mă documentez și comentez puțin, este Fărâmă de soare muzicală, unde realizez topuri muzicale potrivite pentru diferite stări și din când în când mai pun știri din domeniu, deobicei triste, că atunci te ating mai tare, când dispar artiștii pe care nu i-ai apreciat destul cât timp erau în viață…
Cele mai noi rubrici sunt Toată ziua, de inițial era mai mult așa pentru joaca mea de vloggingul, dar din când în când mai pun review-uri din viața mea, fie de evenimente, fie cross review-uri unde combin o carte bună cu un film mișto. Sătul și sănătos a.k.a S@S este ceva despre gătit cât se poate de sănătos, pe care în ultima vreme am cam neglijat-o, dar curând mă pun din nou pe slăbit, poate și gătit, deci implicit o să postez și acolo niște aventuri noi.
Din cauza la blog, mi-am făcut și cont pe Instagram, că no’ dacă moare Facebook să am și eu un plan de rezervă. Deși momentan nu prea înțeleg eu cum funcționează, încep să mă prind și mai postez și eu așa din an în Paști, când mă apucă, că no totuși 80% din trafic vine de pe Facebook, 18% din Google și restul de 1-2% din WordPress Reader, platforme de blogging, Instagram, Youtube și alte surse. La ultima conferință în domeniu am fost tradus să-mi reactivez și Twitter-ul și să-mi fac cont pe Snapchat, dar chiar nu știu ce, că nu le folosesc, dar așa e cu bloggingul, te face mult mai deschis la orice.
Când sunt aproape de cifra 28 000 ca număr de vizulizări din toate timpurile, scriu articolul cu numărul 255, mă uit la realizări și văd că aproape 23% din trafic este adus de rubrica Analiză de Brand, dar efectiv analize de brand, nu advertoriale. Îmi dă un semnal că ar trebui să reiau seria aceea de articole, dar no acum e toamna concursurilor și a articolelor sponsorizate, dar ar mai trebui și conținut dedicat pentru fani, că altfel Google mă dezindexează din căutări și mai mult decât atât pasiunea asta pentru scris își pierde din relevanță.
Apropo de scris, cei care mă citiți, știți că eu când am poftă scriu până îmi termin ideea și tot ce am pe suflet, cu riscul de a avea scăpări gramaticale sau altele din aceeași sferă tehnică, dar eu mă scot și le zic licențe poetice 🙂
După ce blogul s-a maturizat din Real Life & Marketing în Fapte și Marketing, că să fim serioși cine căuta pe Google Real Life & Marketing, trecut prin Fapte și Marketing, acum a devenit Cris B.- Povești, Valuri și Marketing. Denumirea aceasta, deși este încă într-un subdomeniu gratuit, mă reprezintă la nivel de valori și univers al temelor în care scriu și pe de altă parte, cel puțin pe bucăți, din când din când și expresie, prinde în căutări la public.
Am început să marșez foarte mult pentru creșterea la evenimente, pe prezența offline, chiar la ultimul Webstock, o colega de work mi-a personalizat un tricou cu blogul. Foarte fain de punctat aici ar fi faptul că blogosfera îți deschide o mulțime de uși la orice tip de eveniment unde ți-ai dori să mergi, bineînțeles dacă ește pe nișa ta, dacă ești generalist ca mine, ai mai multe uși. Acreditarea ca blogger mi se pare foarte mișto, îți dă o senzație de apartenență la conferințe mai mici sau mai mari, locale, internaționale, proiecte la care poate doar visai sa fii acolo, intri în contact cu oameni pe care îi admirai doar pe net sau la TV până atunci.
Deobicei promsiunile pentru anul următor ți le faci în noaptea de Revelion. Eu sunt mai pragmatic și m-am gândit încă din perioada aceasta să aplic la linie de finanțare de 40 000 de euro, unde blogul să fie baza unui proiect de business, un start-up care să producă bani, într-un flux constant, să devină un full-time job, pentru că mi-am dat seama că asta chiar îmi place să fac și sunt persoane care apreciază felul meu de a scrie.
Primul pas ar fi ca din toată lista de domenii web să-mi aleg unul potrivit pentru a trece din modul în care doar postez să-mi creez propriul spațiu virtual unde adresa blogului să mi-o costumizez eu, să am spațiul de stocare în concordanță cu nevoile mele, gen să pot uploada clipuri proprii, să am doar bannerele si reclamele mele, să pot folosi Google Ads și le pot urmări cât mai analitic, să-mi pot instala orice plug-in și orice tool de SEO care consider că îmi este necesar, practic blogul să se transforme într-un magazin virtual monetizabil, mai ales pe partea de business to business.
În materie de costuri de achizție a unui domeniu, chiar nu-mi este frică, că îmi pot lua pe 10 ani, de la Damaz cu nici 100 de euro și pe ro și pe com, deci efortul financiar nu este unul ridicat, au oamenii ăștia niște reduceri datorită parteneriatelor pe care le au de nu-ți vine să crezi, dacă știam de el când am spart bani pentru site-ul la asociație acum eram boss. Acum singurul element care îmi lipsește din toată ecuația acestui proiect este curajul de a trece de la joacă la business, da îmi faci eu rost de triggerul care trebuie, să mă urc în sfârșit în trenul succesului, findcă am ales asta, altceva n-avea loc și vreau să fac bani din asta altfel n-are rost!
berbececristian.wordpress.com 
[…] De la joacă la business […]