Salutare fomiștiilor 🙂 Am zis să aștept până îmi fac timp să lansez un nou episod de vlog de tip sătul și sănătos ca și în episodul de iarna trecută, dar nu mai am răbdare și somn, 13 zile este limita în care pot să rezist fără să vă spun cum a fost la Food Bloggers Conference Summer Edition, ce a avut loc în 6 iunie, în București, la Marriot.
După ce îi părăsesc pe Emil și Ale ca nu cumva să ratez întârzierea cursei de Wizz de 45 de minute, ajung pe 5 iunie, noaptea, pe la 00 00, în București, la cazare. Acolo am zis că mă pun să dorm, dar un domn cu multe țări luate la pas, avea chef de povești și eu animalul social indiferent cât de rupt eram nu l-am putut refuza.
După vreo 5-6 ore somn, fac ochi, mă dichisesc cât de cât și o iau la pas spre Mariott, că la ora aia ajungeam cu 2 minute mai devreme pe jos decât cu transpotul în comun, câteva minute până la Eroilor și înca 10 minute până la Mariott. Teoretic, trebuia să ne întâlnim toată gașca de pe grupul de pe SuperBlog, dar se pare că socotelile erau un pic altele. Norocul meu a fost că m-am intersectat cu Raluca, căreia tocmai îi dădeam un neața pe mess.
Cum la nivel de informare am zis că de data asta mă las suprins de scriptul eventului, m-am lăsat pe mâna Ralucăi, care a propus să optăm pentru secțiunea de Healthy Food Trends, că pe partea de Food Styling și Instagram eram mult prea pe lângă. Chestia de mâncare sănătoasă mi se potrivea, mai ales că vreau să mai dau joc măcar vreo 10 kg, 20 kg ar fii vis! Destinul a făgăduit ca și gașca de Craiova de SuperBlog să se așeze în fața mea, deci începutul modulului era promițător.Sesiunea a fost moderată de Andreea Retea, producătorul emisiunii ” Inspirația de Weekend” de la Pro TV cu o rubrică de cooking și wellness. Ea s-a arătat încântată de deschiderea sponsorilor spre această abordare nouă și a resurselor ce până nu demult erau exotice, în materie de stil de viață sănătos.
Health coach, Larisa Petrini a expus cadrele globale din tendințele welneess-ului. Se spune că povestea a luat naștere în 2002, ajungând azi la o piață în valoare de 3,7 trilioane de dolari comparativ cu industria de food care este cotată la 4,8 trilioane de dolari! Ce mi s-a părut util a fost precizarea rolului de health coach, care instalează atitudinea, întreține tratamentul nutrițional setat de medic. De asemenea am aflat că există wellpreneuri, care produc profit din acest business, nu din lifestyle, unii ajungând chiar willioners. Ca statistică urmeză să verific dacă mă potrivesc mediei ce se gândește de 200 ori pe zi la mâncare și celor care sunt la dietă ce se gândesc de 400 de ori! De asemenea, jumătate din căutările din România sunt despre mâncare, la nivel mondial cele mai share-uite poze sunt normal, cele cu mâncare! Ce se preconizează că o să se dezvolte va fi partea de blogger-curator ca și custode de platormă în materie de experți, furnizori, trenduri, ca alternativă la influncerul de tip de vedetă. Am dat search pe google să văd ce înseamnă keto, low carb, detox cu suc și mai ales formula 80-20, în care în 20% din timp te mai prostești așa nițel, dar 80% ești atent pe partea de nutriție.
Sorina Fredholm a fost promoterul alimentației bazate pe plante. Din dezvăluirile ei, de la o persoană care nu avea nici o tangență cu stilul de viață sănătos, primul pas a fost sportul motivat de dorința de a arăta cât mai bine, continuată teoretic cu dieta bazată pe proteina animală la recomandarea antrenorului personal. Practic, a mers pe dieta vegetariană pentru se potrivea grupei sanguine, cu o tranziție în pași, în propriul ritm. Călătoria aceasta, prin descoperirea de noi ingrediente i-a aprins apetitul pentru gătit cu o paletă formată din legume, fructe, cereale integrale, nuci și semințe. La nivel de activități s-a orientat către yoga, devenind instructor de yoga și apoi health coach. M-a speriat statistica cu 30% din populația lumii obeză, până în 2030 unul din trei americani va avea diabet, cancer sau boli de inimă cu 85% din situații, facilitate de stilul de viață haotic (alimentație,sport și fumat), doar 15% confirmând mitul genetic, gen că așa suntem noi din familie…
Ca pont, am aflat că este recomandat consumarea a 900 de grame pe zi de fructe și legume, majoritatea dintre noi atingând doar o treime din necesar, legumele fiind o sursă importantă de fibră și nutrienți. Spirulina este cea mai mare sursă de proteină de origine nonanimală. Includerea leguminoaselor în meniu nu sună rău având opțiuni ca fasolea, năutul și lintea. Sorina a fost foarte darnică cu o serie de rețete vegane ce arătau delicios, bine ce necesită familiarizarea cu piața pentru a crea un smothie pentru partea de mic dejun sau o budincă făcută de cu seară, o supă din spanac cu năut, supă de cartofi dulci și cocos, salată cu legume la cuptor sau chiar o ciocolată îndulcită cu ștevie, umplută cu nuci și semințe. Bonus, ne-a dat și câteva inside-uri despre aplicația mobilă Monday, ca platformă între experții pe nutriție și căutătorii de stil de viață sănătos.
Anamaria Iulian, medic specialist Lifebox, seriviciu de livrare de mâncare sănătoasă, cu un storytelling aparte, livrat ca un ghid util despre educația nutrițională pentru copii, pledând pentru un program național de profilaxie:”Nu suntem ceea ce mâncăm, suntem ceea ce putem să mestecăm, absorbim în sânge! Se slăbește cu știință!” Un produs trebuie să aibă între 2% și 10% zahăr (glucide), maxim 15g de zahăr pe zi pentru un copil, asta e de verificat pe etichetă! Cerealele, laptele praf și sucurile carbogazoase sunt pline de zahăr pentru a da dependeță! România este loc fruntaș la nivel de copii ce consumă sucuri acidulate! “Chiar și variantele light sunt pline de acizi grași sau îndulcitori care perpetuează dependența. Ca alternativă se propun limonada acră, prăjitura făcut cu făină integrală cu mere, pere, scorțișoara, nucșoară ce au efect metabolic. Pe parte de energizare meiul și frișca sunt opțiunile recomandate. “Medicina viitorului va fi nutriția! Uitați de dulciuri, zahărul este cea mai mare problemă a zilelor noastre, dă obezitate, prostește, relaxează degeaba!Sucul de fructe distruge fibrele, crește fructoza!
În partea a doua a evenimentului, Florin Itu, Meat Busters a asezonat răspunsuri de la chefi, evaluatori și critici culinari, ce au vorbit despre experiențele lor din domeniul Horeca ce țin mai ales pe partea de restaurante farm to table și cofetărie. Răzvan Exarhu a fost dispus să contrazică necesitatea prezenței fizice a unui chef cunoscut, de tip vedetă, în restaurantul său, mergând mai mult pe partea de călătorie, descoperire de noi rețețe și arome, mai ales în cadrul conceptului său de “România Delicioasă”, unde încerca să scoată la iveală rețete vechi, specifice fiecărei zone ca plăcinta de rubarbă, de tip săsească, din Viscri, ce l-a încântat chiar și pe Prințul Charles.
La nivel de sustenabilitate a conceptului farm to table, Alexandru Dumitru, chef Itra a subliniat importanța susținerii și promovării micilor producători pentru crearea unui mediu sustenabil reciproc, mai ales prin prisma proximității localizării furnizorilor locali pentru extinderea clientelei. Alex Petricean, chef Maize, despre care Andra Iliaș a amintit într-un Yolo-Interviu de pe blog, s-a referit la importanța libertății de exprimarea a chef-ului, odată ce este contractat pentru expertiza sa. Alex si-a propus parteneriate pe termen lung cu producătorii locali și să educe financiar consumatorul, dezvoltând un mediu național. Raluca Hritcu, evaluator Gault & Millau, în cadrul ghidului internațional de restaurante, susține inițiativa prin punctare pozitiv a localurilor ce integrează producția românească în meniuri.Totuși, Simona Pope, cake designer a ridicat problema constanței calității materiei prime, la nivel de delicatese dulci, care nu este pusă la punct, mai ales la nivel de făină, corelată cu o lipsă de specializare în restaurant pe partea de patiserie. Mi s-a părut frapantă experiența nordică a lui Nico Lontraș, cu un meniu nou în fiecare zi, mă gândesc cât de challenging era! Beneficiau de o bibliotecă, cu echipă de prânz și una pentru seară, iar restaurantul închis între orele 15 00 și 18 00! La nivel de România a accentuat importanța valorii adăugate pe care trebuie să o aducă bucătarul, pornind de la conceptul localului, chiar de la decor, mai ales în colaborarea cu investitorul. Mi-a adus aminte de filmul “Chef”, o peliculă savuroasă, pe care o recomand cu dragă inimă, că privitul nu îngrașă!
A venit pauza unde ne-am desfătat un pic cam cu partea de 20%, de alunecare în delicii. Cred că am mâncat primii mei burgărași după 2-3 ani. Aveam o dezbatere cu Raluca despre ce tip de carne era, optam între o combinație de oaie și porc, ce până la urmă s-a dovedit a fi vită. M-am tot învârtit pe la raionul de înghețată, noul meu crush nevinovat, apoi pe partea de smothie-uri, ce la un momentan dat a fost condimentat cu rom. La nivel de dezvoltarea a imaginației am reușit să creez un fel de dish cu chestiuțe sănătoase, ce l-am postat pe Instagram denumit ” Platou țărănesc vegan 3 Lacrimi ” 🙂
Finalul acestei ediție a fost setat, desigur, de bloggeri specializați pe gătit. Mădălin Simion, blogger Wine and Knives a administrat panelul de jonglerii specifice pe Facebook, Instagram și blog. Cristina Mazilu, blogger Mazilique.ro, ce nu poate rezista borsului foarte acru cu leuștean de la Bacău, aprecia faptul că secțiunea de comentariu este mult mai activă pe social media, decât pe blog. Cristina Toth, blogger Divainbucătărie.ro, aducea în secținea fanii care refuză social media și folosesc motoarele de căutare pentru rețete, blogul fiind încă o sursă bună de SEO.
Ardeleanca Teodora Istrati, blogger Teoskitchen.ro, fană de mică de conopidă murată cu unt pe pâine, puncta faptul că stilurile de comunicare sunt diferite pe Facebook, Instagram respectiv blog, cu specificația că pe Instagram comunicarea este mult mai specifică și personalizată, fiind un mediu propice pentru a dezvălui inside-uri din viața personală.
Geanina Staicu – Avram, youtuberiță Jamilacuisine.ro , olteancă la origini, acolo unde pâinea de casă, telemeaua și carnații sunt la mama lor, merge pe o rețetă de postări strict pe partea de gătit pentru a nu zăpăci atenția audienției. Am apreciat faptul că a smuls prima microfonul la partea de negociere, spunând tare și răspicat că tot timpul bloggerii trebuie să ceară un preț pentru munca lor, să nu meargă pe barter. Camelia Jugănaru, youtuberița Găteșteusor.ro , melancolică după ostropelul cu usturoi al bunicii, menționa că este foarte atentă la scalarea reacțiilor pozitive pentru ideile noi de proiect, pentru ea reacțiile fanilor sunt foarte importante. La nivel de pretenții financiare, Camelia pornește de la costuri, adăugând marja de profit.
După event, m-am intors la cazare și am dat iama în gift bag și am zâmbit malefic când am văzut că am forme pentru înghețată de la Ikea, pe care moment le folosesc doar pentru cuburi de gheață, că face fratele meu aprovizionare cu înghețată aproape zilnic. În fine, am lasat cadourile, am făcut un duș rapid și am ieșit prin centru vechi cu Gabriela Rădulescu, alături de care am realizat un Yolo-Interviu ce va fii disponibil în curând pe blog.
Dimineața următoare am avut câteva întâlniri de tatonare pe partea de comunități, agregatoare de știri, urmată de un interviu cu unul din acționarii TNR și seara înainte de decolare, am sărbătorit ultimele ore în Capitală, prin Centrul Vechi cu Paula, o prietenă foarte dragă, activă în domeniul voluntariatul, ce am avut șansa să o cunosc la mare. După o revedere deja devenită clasică dar foarte fun, am decolat spre Cluj, unde m-am dus direct spre o seară de karaoke pe Piezisă.
Eu sunt o persoană foarte agitată, mereu pusă pe fapte, dar un astfel de event ca Food Bloggers te pune serios pe gânduri, după o zi, după o săptămână, după 13 zile. Este necesar cât mai des, dacă se poate în fiecare seară, să ne recalibrăm psihic și fizic, să ne gândim la ce mâncam și la ce spunem înainte să ne dezbrăcăm și să ne aruncăm în valuri adânci, să nu ne pălim de stânci.
berbececristian.wordpress.com 