“O frântură de alb” & “Footloose” Close Review

Bună, dragi amatori de pagini video! Aşa, spre sfârşit de săptămână abia aşteptam să vă împărtăşesc istoria celor peste 400 de file din “O frântură de alb” scrisă de Jaclyn Moriarty şi de asemenea să rememorez alături de voi “Footloose”, un oldie but goodie, din 1984, în care şi-au început ascensiunea actori ca Kevin Bacon ce urma să apară în “Crazy Stupid Love” şi “X-Men”, Sarah Jessica Parker care o ştim din “Sex and the city”, regretatul Chris Penn din “All right moves” şi “Rush Hour”, John Lightgow din sitcomul de comedie “3rd Rock from the sun” şi nu în ultimul rând Diane Wiest din “Independence day”.

Am ales să iau împreună cele 2 creaţii deoarece înfăţişează tipare asemănatoare de personaje tinere, care într-un fel sau altul şi-au pierdut taţii sau sunt în conflict deschis cu ei. Ambele poveşti sunt bidimensionale, cartea” O frântură de alb” având linii clar trasate de lumi paralele, dar care se ajută între ele, în lumea reală regăsim o fetiţă adolescentă pe nume Madeleine şi mama ei Holly, care fug de acasă, renunţând la viaţa prosperă din Paris, pentru o mansardă în condiţiile destul de grele din Cambrige, Anglia. Norocul fetei este că îi cunoaşte pe Jack şi Belle, colegii de homescholling, alături de care va trăi experienţe foarte interesante.

De cealaltă parte găsim un băiat de liceu pe nume Ren MacCornack, care după ce sunt părăsiţi de tătăl său, se mută din Chicago cu mama sa la ţară, la rude. Reverendul locului, Shaw Moore, un om cu o capacitate fantastică de a inspira oamenii prin predicile sale, îi face cunoştiinţă la sfârşitul slujbei cu fica sa Ariel. Apăi, s-ar putea să intuiţi ce s-ar putea petrece între cei doi.

Traversând oceanul înapoi în Cambridge, Madeleine trece într-o zi pe lângă un aparat de taxat unde găseşte un bileţel în care i se cere ajutorul, să salveze pe cineva. Deşi  temătoare la început, că totul era rodul imaginaţiei ei bogate, intrigată se hotărăşte totuşi să raspundă acelei scrisori care ajunge într-o lumea paralelă în regatul Cello, unde este descoperită într-un televizor vechi din vârful unei sculpturi aşezată în mişlocul curţii şcolii de tânărul Elliott, care cerceta cu uimire creaţia prietenului său Cody din resturile aruncate de acesta din atelierul tatălui său, dispărut de acasă, supoziţia dispariţiei creionată de şeriful Hector, dar neîmpărtăşită 100% de către tânărul ambiţios ajutor Jimmy, fiind o aventură amoroasă cu profesoara de fizică, sau o răpire de către un Violet (un tip vânt puternic, personificat, cu puteri supranaturale). Aşa începe o perioadă de corespondenţă între cei doi copii, deşi Elliot ştia că trebuie să raporteze acea fisură între cele 2 universuri paralele, altfel va fi pedepsit cu moartea, dată fiind istoria din urmă cu sute de ani când prin acea fisură s-a transmis ciuma, totuşi acesta păstreză tainică acestă informaţie, împărtăşind-o doar cu mama lui.

Mergem şi la Ren şi Ariel, să vedem ce mai fac. Pe Ariel o apucă nebunia să dea drumul la casetofonul prietenului ei Chuck şi să îndemne pe toată lumea la dans pe stradă, deşi ştia ca în statul lor este interzisă muzica de petrecere şi dansul, fiind surprinsă şi apostrofată de tatăl ei, reverendul Shaw, iniţiatorul acestei legi, după ce fiul său mai mare a murit, zburând cu maşina de pe pod împreună cu alţi tineri ce erau cu el, după o noapte de petrecere îmbibată cu dans, alcool şi droguri. Ren îşi face intrarea furtunos în noua şcoală, cu muzica data blană în masină, atrăgând atenţia tuturor, mai ales a domnişoarelor. Pe hol se împrieteneşte cu Willard, căruia îi povesteşte la cantină, în pauza de masă toate aventurile sale în cluburile de dans din Chicago, în acest moment aflând şi el stupefiat că dansul este interzis în oraş.

Ne întoarcem în lumea de basm din Cello, unde din cauza unei noi furtuni de Culori, prinţesele regatului îşi anulează vizita în oraşul Bonfire, continuând turneul mai departe, deşi Elliot împreună cu locuitorii din urbe pregătiseră o piramidă din dovleci şi alte specialităţi tradiţionale. Elliot îşi vede de planul său de a pleca în căutarea tatălui său în Nordul Magic, un loc plin de pericole şi de oameni Ostili monarhiei, conducătorilor regatului, care răpeau şi făceau fărădelegi, în numele cauzei lor. În lumea noastră Madeleine încă spera ca tatăl ei, să vină după ea şi mama ei. să-şi reia viaţa de lux, regretând cele 15 dăţi când fugise de acasă, mai ales pe ultima, când mama ei se alăturase pe parcurs. Uşor se obişnuieşte cu profesorii-vecini şi prietenii noi şi chiar împărătşeşte sentimentele de atracţie lui Jack, care era îndrăgostit lulea de ea. Contextul a fost unul interesant, în sensul că li s-a dat ca temă să se transpună în pielea unor personalităţi ce au studiat la Cambridge, Madeleine trebuia să caute despre Issac Newton, iar Jack despre poetul Byron, iar fata a început tot mai mult să-l idealizeze pe băiat în pielea poetului, lucru ce i-a apropiat foarte mult, mai ales când Belle a fost bolnavă şi nu mai avea cine să facă comentarii răutăcioase şi aiurite despre aura lui Madeliene, practic nu mai avea cine să se bage între ei.

byro.PNG

O luam un pic din loc pe străzile din Elmore City, Oklahoma, unde în maşina lui Ren, tot cu muzica la maxim, acestia îi expune istoria curentă a muzicii noului prieten Willard, dar îi opreşte poliţia care au văzut că au numere de Illiois şi muzica dată tare. Cum Ren era tare în gură, i s-a confiscat caseta şi a primit o amendă de 25 de dolari plus cateva mustrări acasă de la unchiul lui. Şmecher cum e el, Ren sa ia în gura cu prietenul Arielei, Chuck, în materie de modă şi limbaj, ajungând să fie provocat la un duel pe câmp cu tractoarele. Scapă nevătămat nebunul, deşi condusese pentru prima oară un tractor şi i se şi blocase frânele, din cauză că se tot jucase cu cupele, dorind să crească andrenalina confruntării. Noroc că Chuck deşi era beat şi fumat, a avut intuiţia să-şi dea seama că Ren nu se opreşte, a sărit de pe tractor direct în apă, tractorul lui ducându-se în răpă. De acum toată lumea începe să-l stocărească pe Ren, mai ales Ariel şi Rich.

Zburând spre Regatul Cello, iată că nici Elliot nu o duce foarte rău, Kala, o prietenă din gaşcă lui, harnică şi bună la toate, îi cucereşte inima. Ştia că urmează să plece spre Nordul Magic, dar îi era prea dragă fata, la urma urmei era mare Don Juan, ca tatăl său. Situaţia financiară a locuitorilor din Cello era foarte proastă din pricina recoltelor foarte slabe, aşteptau o minune de la Copila-Fluture, care se spunea că apare rar,  picaând din cer, într-un borcan de sticlă, necesitând eliberarea rapidă pentru a nu se sufoca. Elliot promisese că va pleca după finala campionatului de prinde-iute, un fel de fotbal american în care trebuia să prinzi cât mai mulţi bostani ce erau propulsaţi în sus, unde el era căpitanul echipei. Dar chiar în ziua finalei, Elliot o zăreşte pe Copila-Fluture şi sărind să o prindă ca nu cumva borcanul să se spargă, se accidentează grav şi ramane câteva luni imbolizat la pat. Şi situaţia lui Madeleine se înrăutăţeşte după ce Jack descoperă un mail trimis de ea, înainte să se îndragostească de el, unei prietene de acasă, în care se plângea cât de groaznic este locul şi de cat plictisitori sunt colegii ei. Jack se supără foarte tare pe ea, colac peste pupăză, mama ei Holly, după ce a leşinat mai demult, pare tot mai bolnavă şi se încăpăţâneză să meargă la medic.

kala.PNG

Să vedem dacă Ren o duce mai bine. Acesta este hărţuit de Rich, care încearcă să-i ofere droguri în şcoală pentru a-l compromite, un profesor îi descoperă şi încercă să-i ia proba din mână lui Ren, care se scuză că era ceai şi o aruncă la baie. După faza cu tractorul şi drogurile, Ren nu are cum să nu scape de apostrofările unchiului său, acesta refugindu-se într-un depozit, unde după o bere şi o ţigară începe să danseze freestyle, contemporan şi parkour, fiind urmărit pe ascuns de Ariel. Acesta iese la lumină, setată să-l seducă pe băiatul nou venit în oraş. arătându-i o bibliotecă mai aparte de versuri, ca mai apoi, brusc să se pună în faţă trenului, aşteptând să o salveze Ren. Acesta îi sare în ajutor, cei doi ajung îmbrăţişaţi dar nevoia disperată de atenţie a Arielei nu dă roade, Ren reuşind să ţină piept farmecelor ei. Desigur, cănd ajungă acasă Ariel se expune unei dispute aprige cu tătăl ei, care îi interzice să se mai vadă cu Ren. Vestea că cei 2 au fost împreună în noaptea precendentă se răspândeşte rapid, Ren fiind exclus din echipa de gimnastică a şcolii.

Nici Elliot nu ştia, cum să o scoată la căpăt. Tot încerca să o înteleagă pe Copila-Fluture, dar părea că nu găsea nici un canal de comunicare. Pe deasupra mai avea pe cap şi strania familie Twickleham cu fetiţa lor mută Derinn, care era prietenă foarte bună şi colegă cu verişoara lui Elliot, Corrie-Lynn, a cărei tată se părea că fusese ucis de un Violet corelat cu dispariţia fratelui său şi a profesoarei de fizică. I se pare păreau foarte ciudat că aleseseră să închirieze atelierul tatălui său, plus că şi şeriful Hector părea un pic suspicios când primisese un desen a micuţei Derinn, cu doar doua persoane în el. Atât Madeleine, cât şi Elliot în cadrul corespodenţei lor reuşesc cumva să se sfătuiască, să-şi rezolve problemele reciproc, chiar dacă Madeliene nu credea în existenţa regatului Cello, îşi imagina că totul este o ficţiune foarte reuşită, scrisă de un băiat de vârsta ei. Partea în care Madeleine îi explică formarea curcubeului se va dovedi curcială pentru soarta lui Elliot şi a lui Corrie-Lynn.

Parcă soarele răsare pe strada lui Ren, când dintr-o glumă a lui Willord, pe când spălau maşina, le vine ideea să organizeze un bal în micuţul orăşel. Aşa de warm-up Ren cu Ariel, alături de Willord şi Rusty merg ca şi cupluri peste graniţă, într-un bar să se distreze. Aici Willord i se confesează lui Ren că nu ştie să danseze, Ren îi dă pace şi o invită pe Ariel la dans frenetic, ei fiind miezul distracţiei. Rusty nu mai rezistă să stea cu Willord la bere şi se alatură şi ea, fiind luată de un străin la dans. Willord devine gelos şi se alege cu nasul spart. La întoarece, în momentul traversării podului, Ariel rememorează tragedia din urmă cu 5-6 ani, în care fratele ei şi-a pierdut viaţa, iar distracţia a devenit persoana non-grata în oraş. Ajunsă acasă Ariel are parte de o escalare maximă a conflictului, fiind pălmuită pentru prima oară de către tatăl ei, reverendul Shaw. Mama ei încearcă să-i împace oferindu-i lui Shaw o critică constructivă şi emoţionantă despre compasiune şi bună înţelegere.

Pe Madeileine am cam marginalizat-o şi eu, fără să vreau. După o ceartă la cofetărie şi o serie de scuze, Madeleine din disperare le spune lui Jack si Belle că mama ei este pe moarte, având o tumoare pe creier. Cei doi fug după ea şi încearcă să o consoleze, să o ajute cum pot ei. Singura speranţă stătea în magie, in mărgelele magice din Cello, făurite de Copila-Fluture, dar Elliot nu reuşea să comunice deloc cu ea. După o ceartă aprigă pe tema familiei Twickleham cu verişoara sa Corrie-Lynn, această fiind devastată la aflarea veştii că va rămâne fără prietena ei cea mai bună, Derrin, părinţii ei hotărând să plece din oraş, deoarece prietenii lui Elliot le zădărniceau orice plan de promovare a afacerii lor de reparare de obiecte electrocasnice, înduioşat Elliot îi promite verişoarei lui că a 2-a zi, la prima oră, va merge în centru să convingă familia Twickleham să nu plece. În seara aceea Elliot reuşeste să o audă pe Copila-Fluture în mintea lui şi deşi i-a spus că nu se pricepe la recolte, i-a lăsat o urmă de speranţă pentru mărgelele tămăduitoare.

spital.PNG

Revenim în Elmore City unde în timp ce Ren încearca să convingă tinerii să se alăture iniţativei lui este agresat fizic şi tras afară din locaţie de Rich şi prietenii lui. Concomitent ajung cu maşina la faţa locului Ariel şi Rusty, care privesc neputincioase, noroc ca iese din restaurant Woody, o tânăr foarte forţos care-l pe Ren scapă de cei 3 nemernici. Aşa Woody se alătură ca simpatizant al proiectului dezvoltat de Ren. Tot de la Woody Ren află ca trebuie să convingă Consiliul Local al primăriei oraşului pentru a abroga legea care interzice petrecerile. Ren face un pariu cu Willard, că dacă el are tupeu să-şi susţină cauza în faţa consilierilor locali, Willard trebuie să înveţe să danseze. Zis şi făcut, Ren şi Willard trec la treabă, aceasta învăţând pas cu pas, fiecare mişcare. Ariel se desparte brutal de Chuck deşi plănuise o întâlnire ca între două persoane mature, este bătută de ţăran. Aceasta îşi oblojeşte rănile în braţele lui Ren, cei doi săruntându-se pasional, în sfârşit.

Tre să merg şi pe finalul cărţii. Deci mă jur că aşa lină era cartea, dar pe ultimele 100 de pagini, parcă sunt în TGV şi totul capătă un dinamism, de şi acum mă iau fiorii pe spate. Am uitat să meţionez aşa cum şi Elliot a uitat să se trezească la timp după atâtea poveşti cu Copila- Fluture, că el trebuia să iasă în întâmpinarea familiei Twickleham pentru a-i convinge să nu plece şi apoi să-i lase şi plicul cu mărgelele de naftalină lui Madeleine în portalul spre Lume din curtea şcolii, acesta fiind oferite într-un târziu ca şi cadou de rămas bun, în aceeaşi dimineaţă de pomină, de către Copila-Fluture. Plus de asta ce nu ştia Elliot este că familia Twickleham, foarte curioasă în legătură cu televizorul din varful expoziţiei lui Cody daca merge reparat, au dat de o scrisoare de a lui Madeleine, vâzând asta ca o oportunitate perfectă de preda plicul şerfiului Hector şi de a se razbuna pe Elliot. Bomboana de pe colivă, în timp ce Elliot pedala nebuneşte spre centrul oraşului, un Galben loveşte oraşul.

Deşi Ariel acum îl ajută cu versete din Biblie pentru partea de argumentare a discursului în fata reverendului Shaw, Ren este supus unei presiuni fantastice! Cu o seara înainte de şedinţa de consiliu, Rich şi prietenii lui sparg geamul casei familei unchiului său cu o cărămidă, stârnind spaima micilor lui verişoare. Tot acum află că din cauza lui mama sa a fost concediată. Aici e faza mea preferată din film, în care Ren îi explica mamei sale, într-un cadrul foarte relaxat, care este motivaţia lui legată de această luptă cu autorităţile. În viziunea lui balul bobocilor reprezintă cumva o realizare importantă pentru el personal, mai ales că nu a reuşit să-l impedice pe tătăl său să plece de acasă.

20180215_174228.jpg

Finalurile acestor poveşti de viaţă consider că ar fi păcat să le narez, în schimb m-am gândit să le pigmentez cu întrebările următoare:

Dacă aţi face parte din familia Twickleham, ce ati face?

Ce rol credeţi că au prinţesele Regatului Cello în această poveste?

Cum v-aţi descurca într-o lume unde muzica şi petrecerile sunt interzise?

1

2 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s