Yolo-Andreea partea întâi- “Dacă îţi doreşti ceva, găseşti timp pentru orice!”

Servus, dragii mei bine aţi revenit la rubrica Yolo-Interviu! Iată că de data aceasta avem un interviu foarte drăguţ în cadrul unui curs de formare la Râul Sadului, unde am avut şansa să întâlnesc o tipă cu care poţi să ai discuţii serioase şi foarte mişto până pe la 4-5 dimineaţa. Numele ei este Andreea, are un nickname foarte fain dar pe care nu o să vi-l dezvălui, poate pe parcursul discuţiei o să-l aflaţi dacă sunteţi fani cuminiţi. Haideţi să vedem ce ne poate spune :

Bine ai venit, Andreea!

No, bine v-am găsit!

Intrebarea de care oamenii nu scapă, cum te-ai descrie în 50-60 de secunde sau dacă ţi-e mai uşor cum te-ar descrie alţii?

Îmi place mai mult să fiu descrisă prin activităţile pe care le fac, lucrurile pe care eu le întreprind…Cum m-aş descrie eu pe mine? Nu ştiu exact cum să mă descriu, dar probabil că sunt o persoană creativă, implicată, încerc să cred că am 25 de ore într-o zi, nu 24…

Mai ştiu eu d-ăştia 🙂

“Îmi place să văd şi să-i fac pe ceilalţi să zâmbească!”

Sunt foarte încăpăţânată, dacă îmi pun ceva în cap vreau să-l duc până la final, să realizez tot ce mi-am propus. Sunt iubitoare, iubesc pe toată lumea, s-ar putea să fie şi un defect deşi eu nu il consider aşa, iert extraordinar de uşor şi mă ataşez de oameni foarte mult. Îmi place să văd şi să-i fac pe ceilalţi să zâmbească!

15036730_1282079515177695_1096960188288720016_n

Cum ai defini iubirea?

Iubirea este de mai multe feluri şi este un concept abstract, le am împărţite pe mai multe categorii. De exemplu, iubirea pentru părinţi, iubirea pentru o singură persoană gen iubitul meu, iubirea pentru oameni care mi se pare una din cele mai interesante forme de a iubi pentru că iubeşti în acelaşi timp mulţi indivizi ce sunt diferiţi în tot ceea ce întreprind şi totusi fac un tot unitar şi asta o poţi exemplifica cel mai uşor prin voluntariat. Pot să zic că voluntariatul o să rămâna prima mea iubire şi aşa o rămână veşnic!

Partea cu voluntariatul este ceva mainstream, că toată lumea face, la tine cum a început povestea de voluntar?

Am început în 2011 când mama mea făcea voluntariat pentru puncte în plus la examen, nu a putut să ajungă la o activitate aşa că m-a trimis pe mine, era o activitate de 1 decembrie, trebuia să împărţim steguleţe. În acea zi m-am distrat foarte frumos, am întâlnit persoane extraordinare şi am zis că mai vreau să mă duc, să văd ce alte activităţi se mai fac. Era o asociaţie ce se numea SM Speromax Alba, ce se ocupa de persoane cu screloză multiplă, aveau tot felul de proiecţele ca “ Ştafeta ciclistă”, unde se strângeau fonduri, am avut şi un proiect scris prin actualul Erasmus, făceam tot felul de activităţi, îi aduceam la sediu unde pictam, desenam, croşetam, făceam şi mărţişoare pe care le vindeam să strângem fonduri. Apoi unul dintre membrii asociaţiei şi-a deschis şi el o altă organizaţie Asociaţia Absolvenţiilor Universităţii ,, 1 Decembrie 1918″ Alba Iulia şi acolo am început să prind mai mult drag de voluntariat, pentru că venea cu o viziune nouă, axată spre tineri şi voluntari. Am început să merg la cursuri şi trainninguri, să învăţ şi să mă dezvolt şi să aplic tot ce am învăţat în proiecte. Ce mi s-a părut şi mai fascinant era că începeam să scriem un proiect şi să-l implementăm şi la un moment dat ajungeam într-o criză, ştiu că m-am apucat de plâns, la vârsta aceea credeam că eu nu o să mai fac aşa ceva în viaţa mea, dar ajungeam la ultima parte de implementare,  când ne întâlneam cu oamenii şi vedeam cât de fericiţi sunt, cât de mult se bucură de proiectul respectiv, veneau la sfârşit şi ne mulţumeau, era atâta de frumos… Cred că să-mi fi oferit orice altceva, cred că şi luna de pe cer nu m-ar fi făcut mai bucuroasă decât acele momente când vedeam cum se simt participanţii în proiectele respective. Tot timpul când terminam un proiect eram atât de încântat încât ziceam: “ Ok, hai să îl începem pe următorul!” Veneau colegii mei şi ziceau: “ Cum, că ai zis că nu mai vrei, nu te mai legi la cap niciodată?!” Şi eu spuneam: “ Lasă ce am spus, hai să ne apucăm de următorul, hai că avem o grămadă de idei!”

1912363_10151988083777963_1073377478_n

Voluntariatul este ca un drog, chiar dacă este o expresie deja clişeu?

Da, devii depedent de voluntariat şi tot timpul o să cunoşti persoane noi…

Ce ţi se pare că vor tinerii de vârsta ta, în ziua de azi?

Este o întrebare complicată pentru că să-ţi spun sincer nici tinerii nu prea ştiu ce vor. În principiu cred că o parte dintre ei aşteaptă să fie ghidaţi, alţii asta e puţin trist spus, aşteaptă să ajungă în funcţii importante, de conducere, fără să aibă nişte baze bine puse, fără să se străduiască să facă acest lucru şi sunt dezamăgiţi când intră în contact cu viaţa reală. Sunt puţini tineri în orasul meu care îşi doresc să facă ceva în plus, pe lângă liceu sau facultate, ceva prin care ei să se dezvolte, nu să meargă în oraş la un suc cu prietenii sau la un festival, ci pur şi simplu să muncească pentru alţii pe gratis. Aici mi se pare cea mai complicată parte a voluntariatului, să coordonezi o echipă de tineri, să-i pui să facă muncă voluntară, în plus pentru alţii, care nu sunt atât de interesaţi de proiectele pe care noi le facem. E greu să-i ţii pe acei tineri, să nu se demoralizeze, mulţi aşteaptă remunerare în bani sau în ceva material. Şi atunci găseşti destul de puţini tineri, iar de aceştia sunt extraordinar de mândră, care efectiv simt cu sufletul, se dedică voluntariatului, simt că ce fac ei e foarte bine pentru societate, se dezvoltă la un nivel mult mai înalt decât ceilalţi!

1932214_1483828895169493_132848133_n

Pe de altă parte sunt companii care profită de combinatia de voluntariat-internship. Din punctul tău de vedere ce ai alege între munca gratis la o companie care face profit şi voluntariat?

În munca din cadrul companiilor te specializezi pe un domeniu, este o muncă mai rece, în voluntariat totul ţine de sentiment, de feeling, de ce-ţi doresti tu să transmiţi şi să oferi celorlalţi gratuit. Plus că în voluntariat, din punctul meu de vedere te dezvolţi pe mult mai multe paliere. Înveţi să lucrezi într-o echipă, înveţi să comunici, să mergi dupa sponsorizări sau să faci campanii publicitare, să te dezvolţi pe partea de marketing, înveţi să conduci o echipă. De exemplu noi în organizaţie facem proiecţele pentru studenţi, pentru prietenii noştri şi totodată pentru noi, să ne fie mai bine… Eu aş merge pe o combinaţie, să faci internshipul la o companie ca să te dezvolţi în domeniul tău şi să faci voluntariat într-o organizaţie pentru a te dezvolta mult mai mult…

“Dacă îţi doreşti ceva, găseşti timp pentru orice!”

Crezi că este destul timp să le faci pe amândouă, luând în calcul că mai ai şi facultatea?

Eu zic că dacă îţi doreşti ceva, găseşti timp pentru orice! Voluntariatul cum am zis, implică sacrificii foarte mari…

Care este cel mai mare sacrificiu pe care l-ai făcut?

Am făcut mai multe sacrificii, mi-am sacrificat să zic aşa familia, timpul petrecut cu familia, prietenii mei, cu iubitul meu, sănătatea că mergeam cu pneumonie şi mă implicam în proiecte, parinţii mei încercau să mă ţină acasă cu forţa şi oarecum plecam de acasă fără ca ei să ştie… Am sacrificat inclusiv facultatea în mare parte, dar cred că experienţa pe care mi-o oferă voluntariatul este mult mai profitabilă. Nu insinuez că nu trebuie să te duci deloc la facultate, mă duc la facultate şi învăţ, mă străduiesc de 2 ori mai mult ca alţi colegi în timpul sesiunii, dar tot voluntariatul va rămâne acolo sus, pus pe piedestal!

familia

Menţionai un termen foarte uzitat în ziua de azi pentru orice fel de proiect, termenul de echipă. Ce înseamnă pentru tine echipa?

Pui nişte întrebări atât de grele.. Echipa este unul din cele mai importante lucruri la mine, e foarte greu să găseşti o echipă. Echipa este atunci când ştii că te poţi baza pe o persoană la orice orî din zi şi din noapte, nu mai trebuie să explici atât de mult lucrurile, deoarece ceilalţi membrii deja te înteleg, efectiv se crează o conexiune puternică între aceşti membri, care reusesc să ducă lucrurile la un cu totul alt nivel. Atunci când este o echipă orice se poate realiza, chiar dacă la un moment dat un proiect pare că nu are nici o realizare, dacă reuşim să lucrăm în echipă, sigur vom găsi o soluţie pentru orice problemă!

echipa

Ţii minte că am jucat baschet în ploaie, dacă ar fi să nominalizezi dream team-ul tău de voluntariat cu cine ai vrea să fii în echipă sau ai prefera să fii antrenorul?

Nu-mi place să fiu manager, îmi place să fiu un lider şi e mult mai greu să fii un lider decât un manager. Prima oară s-ar crea echipa şi la un moment dat echipa ar nominalize liderul pentru că liderul se simte efectiv, tu simţi ca te poţi baza pe persoana aceea şi simti că ea poate coordona echipa, punând în evidenţă fiecare membru. Asta mi se pare foarte important într-o echipă ca acel lider să ştie la ce este bun fiecare membru şi să-i pună în evidenţă mai mult decât se pune el însuşi

Acum ai trecut anul 3 de facultate, nu vreau să vorbim despre licenţă, aş vrea să ne imaginam că lânga noi vine Andreea anul 1 de facultate. Ce ai avea să-i spui, ştiind prin tot ce ai trecut?

Să-şi managerieze mai bine timpul, am o problemă la capitolul ăsta şi dacă aş fi început să fac asta din anul 1, aş fi avut unele activităţi puse la punct mult mai bine. I-aş spune să fie la fel de încăpăţânătă, energica şi să acorde mai multă atenţie decât a acordat până acum persoanelor din jur pentru că uneori este prinsă cu atât de multe activităţi, încât neglijează persoanele din jur. Persoanele din jur sunt foarte importante pentru că până la urmă cu ele lucrezi. I-aş sugera să nu-şi mai ia toate lucrurile în carcă 🙂

Este o diferenţă majoră între cum arăţi acum faţă de anul 1 de facultate?

Eram puţin mai naivă, nu eram chiar atât de organizată, aveam mai multa frică să mă arunc cu capul înainte spre anumite obiective…

Există regerete?

Nu! Deşi am ajuns întâmplător la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, nu am regretat!

Pomeneai de partea de naivitate, acum eşti mai puţin naivă şi mai puţin visatoare?

Înca sunt visătoare şi mă consider o idealistă şi am mai spus că societatea are nevoie şi de persoane idealiste, dar am învăţat să fiu şi o persoană reflexivă cu picioarele pe pământ în acelasi timp, încerc să fac o combinaţie între aceste lucruri. Eram mai naiva în sensul că eram mai credulă, acum am mai multă grijă la felul în care vorbesc, în care îmi exprim ideile ca persoanele să înteleagă ceea ce vreau cu adevărat să spun, să nu las loc prea mare de interpretări. Am mai multă grijă la persoanele cu care interacţionez şi mă bazez foarte mult pe instinct, un fel de al 7-lea simţ, mi s-a dovedit că instinctul meu faţă de anumite persoane era cel corect din acţiunile pe care le faceau…

10153200_1483827975169585_1425077348_n

Vorbeam despre trecut, aş vrea să facem un salt spre viitor, care sunt perspectivele tale?

Mi-am facut aşa un oarecare plan, vreau să fac foarte multe lucruri…

No wonder 🙂

Deobicei îmi creez o linie imaginară cu câteva obiective şi încerc să mă las dusă de val, de fiecare dată apar lucruri noi care îmi schimbă perspectivele şi în ultima vreme s-au întâmplat destul de des. Mi-ar placea să readuc la viaţă Fundaţia Judeţeană din Alba, să reusesc să se înfiinţeze mai multe organizaţii pe partea de tineret în Alba Iulia şi să aduc parteneri noi în oras, sa candidăm la Capitală de Tineret a Romaniei. Mi-ar placea să intru în comisia educaţionala ANOSR pentru că ştiu că acolo o să învăţ extraordinar de multe lucruri, iar la anul dacă este posibil să devin vicepreşedinte ANOSR pe educaţional. Am mai cochetat cu ideea care mi se pare foarte draguţă şi aş vrea să devin unul din reprezentanţii ONU pe partea de tineret pentru că se face în fiecare an o delegaţie de 2 tineri. Mi-ar fi plăcut la un moment dat să fiu şi vicepresedinte la Consiliul Naţional al Tinerilor din România, aveam mai multe obiective, acum vreau să văd cum se aranjează apele…

Care este prioritatea no1?

Răspunsul în partea a 2-a a interviului

11017365_527622594051974_3778336779411188122_n

 

Advertisements

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s