Dezbatere despre politicile de tineret ale UE, alături de Markku Markkula şi Emil Boc

Servus, dragi tineri din toată ţara! Ieri, 13 Iunie, de la ora 16:00, am avut ocazia să particip la dezbaterea “ Reflectând asupra Europei, din inima Transilvaniei” ce a avut loc la Casino din Parcul Central, oraş Cluj-Napoca, în cadrul Open Innovation 2.0, prima ediţie ce a avut loc în Europa de Est. Preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Markku Markkula şi edilul orasului Cluj-Napoca Emil Boc au răspuns cu drag şi sinceritate întrebărilor adresate de tineri.
Deschiderea evenimentului a fost realizată prin prezentarea studiului în plină desfăşurare la nivelul intregii UE vis-à-vis de raportarea tinerilor la problemele locale, responsabilitatea dezvoltării de oportunităţi pentru tineri, încrederea în structurile de administraţie, solidaritatea la nivel european, în ce domenii ar trebui şi în ce domenii nu ar trebuie să intervina UE. Dacă doriţi să vă expuneţi punctul de vedere accesaţi linkul http://cor.europa.eu/ReflectingEU/Pages/survey/survey-EN.aspx.

“O platformă de mobilitate care să integreze informaţiile din transportul public, bike-sharing, zone pietonale”
La nivel de Cluj-Napoca în rezultatele preliminar s-a putut observa principalele preocupări ale tinerilor care s-au centrat pe: somaj, politici de tineri şi transport. Pe topicul legat de trafic , primarul Emil Boc a răspuns: “ În cadrul Open Innovation, experţi în IT şi inovare au propus pentru palierul local o platformă de mobilitate care să integreze informaţiile din transportul public, bike-sharing, zone pietonale, să ofere cetăţeanului alternative la transportul actual din oraş. Noi am salutat-o si o vom implementa!” La problema somajului Emil Boc a declarat “ Răspunsul trebuie privit din perspectiva temerii pe care oamenii o au cu privire la viitor. Într-o Europă destul de incertă, prima preocupare a omului de rând este locul de muncă, chiar dacă astăzi municipiul Cluj are o rată a somajului sub 1% . Părinţii se gândesc la viitorul copiilor, cei care au un loc de muncă se gândesc că slujbele lor vor dispărea şi de aceea trebuie să o tratăm cu maximă seriozitate şi este nevoie de un asemenea dialog. Discutăm despre temerile reale ale oamenilor.”
Tudor Ogner, preşedintele Federaţiei Tinerilor din Cluj a deschis seria de întrebări din partea publicului vizând mesanismele prin care tinerii se poate implica în luarea decizilor .

“Evenimente cu studenţi şi antreprenori cu 70 000 de participanţi, 1000 dintre ei devenind antreprenori”
Markku Markkula a explicat:” Aş dori să duc întrebarea ta la o scală mai largă. După referendumul britanic de anul trecut a fost foarte clar că trebuie să colectăm exemple de bune practici din diferite părţi ale Europei. La nivel local sunt organzate că şi azi în Cluj-Napoca o serie de consultări cu cetăţenii pentru a vedea împreuna răspunsurile la dilemele ce frământă Europa. Pe partea de tineret, unul din cele mai bune mecanisme este programul ERASMUS, o mulţime de tineri studiază în străinătate 1-2 semestre, călătorind, învăţând despre noi culturi, legând prietenii. Comitetul European al Regiunilor sprijină o serie de asociaţii de tineri, la nivel de reprezentare a intereselor în Parlamentul European. Dorim să vă provocăm la un alt nivel, vin din Finlanda, unde am făcut investiţii intensive pe partea de educaţie, conectând universitatea cu industria şi antreprenoriatul. Am organizat evenimente cu studenţi şi antreprenori cu 70 000 de participanţi, 1000 dintre ei devenind antreprenori, ei sunt cei care guverneaza, setează fundaţia pentru evenimentele viitoare. Deja organizează evenimente săptamanale în toata lumea cu sute de participanţi. Universităţile ar trebui să susţină astfel de iniţiative ca studenţii să poată invăţa, să aibe activitate extracuriculară. Cluj-Napoca reprezintă un mediu prielnic unde putem dezvolta parteneriate cu universităţile, unde putem crea noi joburi.”

“Bugetare participativă online, folosind tehnologia ca şi modalitate de a sprijini cetăţeanul”
Emil Boc a venit cu viziunea sa: “ De multe ori ca cetăţean european aveam impresia că lucrurile care se discută în Parlamentul European sunt atât de departe de nevoile noastre concrete. Faptul că mai există în câteva ţări un curent anti-european este dovada că sunt cetăţeni care nu se mai simt reprezentaţi de deciziile de la Bruxelles, de faptul că problemele reale nu sunt discutate acolo. Preşedintele Markkula a accentuat de fiecare dată principiul subsidiarităţii şi proximităţii, decizia trebuie luată de autoritatea care este cel mai aproape de cetăţean. Lucrurile par a se întoarce pe un făgaş normal, trebuie să se mai producă o schimbare majoră, avem nevoie de o participare continuă a cetaţenilor în luarea deciziilor. Am luat o practică europeană extrem de atractivă şi eficientă, care după părerea mea ar trebui generalizată în întreaga UE, procesul de bugetare participativă prin care o parte din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni sunt decise chiar de ei cum se utilizează în propriul lor oras. Am avut exemplul cu Mănăşturul şi am reuşit cu cinematograful Dacia să stabilim nişte priorităţi, iar începând cu anul acesta, pentru prima oară în România, în luna iulie, vom realiza o bugetare participativă online, folosind tehnologia ca şi modalitate de a sprijini cetăţeanul să decidă cum vor fi utilizaţi banii publici pe care îi plăteşte. Prin această bugetare participativă online cetăţenii vor putea depune proiecte cu privire la infrastructură, spaţii publice, trafic, locuri de joacă, parcuri, spaţii de agreement, cultură, învăţământ, într-o anumită sumă de bani, alocată special de primărie. Se vor vota aceste proiecte, iar cele care vor cele mai bine susţinute vor fi eligibile din punct de vedere legal, vor avea susţinere aferente, vor fi implementate de primarie în bugetul pentru anul 2018. Este o cale de a comunica cu cetăţenii şi de a le da şansa de a fi parte la codecizie, parte la ceea ce în orasul lor se întâmpla, de a avea un cuvânt de spus. Cea de a 2-a componentă este cea legată de tineret, am avut şansa să avem o serie de tineri extrem de dinamici şi creativi în oraşul acesta. Îl văd pe Andras Farkas aici, cel care a iniţiat proiectul Capitalei Europene a Tineretului şi a câştigat, alături de Ovidiu Cîmpean şi întreaga echipă din Primărie. Au înteles că tinerii sunt motorul acestui oraş, au câştigat proiectul de Capitală Europeană a Tineretului, dar au pus în practică şi acest proces de bugetare participativă pentru tineri, mici sume de bani, granturi de maxim 1000 de euro, propuse de tineri, votate si implementate de ei, cu susţinere publică. Procesul acesta trebuie extins, doar aşa cred ca reuşim să consolidăm democraţia şi UE, prin aceste modalităţi, de jos în sus. Înainte de a întreba UE ce poate face pentru noi, haideţi să vedem ce putem face noi pentru democraţie de aici, de jos în sus, valabil şi pentru comunicarea cu mediul de afaceri, ong-urile…”
Preşedintele Camerei de Comerţ Covasna, clujean la orgini a ridicat temerile vis-à-vis de securitatea tinerilor în umbra atentatelor de la Manchester de la concertul Arianei Grande. Markku Markkula a adus la lumină următoarele aspecte: “ Cu experienţa noastră nordică, dorim să dezvoltăm sisteme de educaţie, împreună cu universităţile să contracaram aceste aspecte, ca toate aceste elemente negative să poată fi evitate pe viitor.

Apoi a venit întrebarea mea ce a făcut referire la rezultatele şi obiective preconizate pe termen scurt, mediu şi lung la nivel de UE şi Cluj-Napoca în materie de politici de tineret. într-un mod realist, chiar SMART.

“Obiectivul nostru este ca în 10 ani să obţinem titlul de Capitală Europeană a Inovării”

La nivel de Cluj, Emil Boc a expus :” Categoric direcţia SMART CITY este una strategică, de dezvoltare a orasului. Obiectivul nostru este ca în 10 ani să obţinem titlul de Capitală Europeană a Inovării, acolo doar oraşe ca Amsterdam sau Barcelona au obţinut titluri respective, prin asta intelegând că aducem oraşul mai aproape de cetăţean utilizând tehnologia şi creand un ecosistem cu tehnologii SMART prin care să rezolvăm mai rapid problemele oamenilor. Avem o aplicaţie care programează cununiile civile.

“Ar trebui să folosim cele mai bune cunostiinţe, creiere, idei noi”

Markku Markkula a dezvăluit:” Dorim ca fiecare oraş să aibă un sector în care să fie pionier, luând exemplul din Cluj, al meu din Finlanda şi alte smart city-uri. Am realizat un raport special vara trecut despre cum poate un oraş să fie pionier într-un domeniu, în cadrul dezvoltării regionale. Pe termen scurt putem urma exemplu aplicaţiilor dezvoltate de tineri şi antreprenori şi să vedem ce putem învăţa ca politicieni, primari, consilieri locali din aceste iniţiative din alte ţări ca Olanda sau Spania. Chiar putem învăţa multe, noi oamenii mai în vârstă din administraţie tindem să dezvoltăm soluţii singuri, ar trebui să folosim cele mai bune cunostiinţe, creiere, idei noi. Deja am auzit la această conferinta idei care pot fi experimentate, create prototipuri şi implementate, deoarece aşa opereaza tinerii business-urile lor şi asa ar trebui şi noi să aplicăm în administraţie.”
Patricia Couţi, Vice-Preşedinte al Consiliului Tinerilor din România a dorit să afle în ce măsură prin studiul realizat, Comitetul European al Regiunilor se implică în noua strategie europeană de tineret .

“Huburi care vor include şi alte universităţi din Europa”
Markku Markkula a răspuns:” Dorim să susţinem fiecare oraş să creeze un hub al inovaţiilor, să încurajăm tinerii antreprenori să fie creatori de know-how, ambasadori ai proprilor oraşe pentru alţi tineri din oraşe care se confruntă cu aceleaşi provocări. Avem nevoie să folosim finanţarea UE pentru ca îmbunătăţeşte sistemul educaţional, aduce un plus sistemului tradiţional de educaţie, de predare, pentru cercetători şi practicieni în dezvoltarea acestor huburi care vor include şi alte universitati din Europa!
A 2-a parte a întrebării Patriciei a vizat la nivel local perspectivele de finanţare şi preluare a programului Capitală Europeană a Tineretului.

“Uitaţi-vă la Cluj, ce înseamnă cei 100 000 de studenţi!”
Edilul clujean a ţinut să atragă atenţia: “Problema şomajului în rândul tinerilor e una dintre cele mai dure probleme pe care UE le are! Sunt ţări în care rata este de 22-25 % în rândul tinerilor. Cum poţi spera de la un tânăr care nu are un loc de muncă, nu are o perspectivă să-şi întemeieze o familie sau să-şi cumpere o casă, să fie un susţinător al valorilor UE?! UE nu-i oferă acest acces de bază. O problemă pe care sper ca UE să n-o ignore, pentru ca de ea depinde viitorul uniunii! În România rata somajului nu este atât de înaltă, din nefericire foarte mulţi tineri au părăsit România. Cea mai mare provocare pentru noi este cum îi ţinem pe actualii tineri aici, pentru a utiliza această resursă umană extrem de performantă şi inteligentă, care poate schimba România, doar uitati-vă la Cluj, ce înseamnă cei 100 000 de studenţi, care să nu părăsească România dupa ce termină. Vestea bună este că cei mai mulţi doresc să rămână la Cluj, lucru bun care ne onorează. Noi ca români simţim efectul exodului de resursă umană, avem greutăţi în a găsi oameni care să ocupe poziţii de la meseriaş până la cele universitare, medici, pentru că nu am fost în stare să-i ţinem acasă. Dar şi de cealaltă parte este responsabilitatea UE de a nu descuraja tinerii, capacitatea a oferi locuri de muncă trebuie să fie o preocupare foarte serioasă, politica de încurajare a start-up-urilor, a schemelor de garantare a afacerilor care deschise tinerilor trebuie să fie priorităţi majore a UE. Nivelul de investiţii nu a ajuns la nivel dinainte de criză, mai este mult de lucru. De aceea sublinez importanţa politicilor de tineret în ceea ce priveşte locurile de muncă sau de a fi prinşi în orice formă de educaţie universitară, postuniversitară, training, de pregătire. Un om care este prins într-o forma de educţtie, cu siguranţă are viitor! În momentul în care iese din afara unei asemenea structuri ne creează o problemă ca societate. În plan naţional obiectivul nostru este să-i menţinem acasă, să-i aducem dacă putem pe cei care sunt în Europa sau în lume aici cu proiectul Cluj Innovation City prin tehnologie, inovare, IT, să le putem oferi ecosistemul şi salariile prin care să-şi poată continua o viaţă decentă, o viaţă normală. Ei ar dori să vină dacă măcar aceste lucruri elementare ca accesul la un loc de muncă bine plătit şi o calitate a vieţii să fie asigurate. Avem semnale pe scara mică ca tinerii se întorc la Cluj şi în proporţie mare, doresc să rămână aici, suntem la un început de drum corect.”
Au mai existat dezbateri legate de îmbunătăţirea natalităţii, internaţionalizare şi statutul Romaniei vis-à-vis de spaţiul Schengen cu premise mai mult îndreptate spre acţiune şi perspective pozitive de viitor.

Redarea integrală a dezbaterii în format video poate fi vizionată pe pagina de facebook Calea Europeana

La final de eveniment am luat pulsul evenimentului cu ajutorul Laurei, o studentă a Facultăţii de Studii Europene din Cluj-Napoca care a fost foarte generoasă cu un feedback concludent:”Personal găsesc foarte interesantă dezbaterea şi mai ales utilă. E de apreciat că o persoană atât de importantă la nivel european vine la un debate, răspunde tuturor întrebărilor detaliat. Cred că ne-a insuflat multe valori preţioase, profund europene. Cum ar trebui să ajute UE tinerii? Cred cand UE ajută suficient de mult tinerii, s-au format multe programe prin care ei pot să se dezvolte atât pe sine cât şi pe plan profesional. Trebuie doar să cunoască aceste programe, să caute informaţii şi să aibă mai mult simţ civic şi valori europene!
Ca nota personală, cel puţin o dezbatere pe lună în România cu decidenţi locali şi ai UE pe deoparte şi tineri pe celalaltă parte despre politicile de tineret ar fi ideală. A mai fost o sesiune pe 17 mai tot la Cluj, la Impact HUB, unde a fost prezent Comisarul European pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics. Oricum în iulie o să fie o nouă dezbatere la Sofia, deci tot în zonă. Noi ca tineri trebuie să fim prezenţi, să luăm cuvantul şi între timp să trecem la fapte pentru a micşora gap-ul între România şi Vest, pentru a fi actori principali într-un film al UE, unde lista de casting încă este deschisă.

Advertisements

Curly Random Inteligent Selfish Honest Thinker Intensity Agregate Never

Tagged with: , , , , , , , ,
Posted in De la Rasarit la Apus

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: