Loredana partea a 2-a, “Sedusa cu pluta”

Sa mergem un pic si catre partea mai personala, stiu ca ai un proiect nou lansat, daca doresti sa ne spui cateva idei despre “Sedusa cu pluta”, de unde ti-a venit venit ideea, denumirea?

Aoleu! Este un proiect personal, inainte postam pe pagina mea de facebook si ma intriga ca desi nu primeam multe like-uri  veneau multe mesaje de genul :”Mama ce tare e textul tau!”, “Ce tare ai scris, dar esti bine?”, erau si genul ala de oameni: “Esti bine, ce-ai patit?”

Aduci un pic a Bacovia :))

Da, da,da! Mi s-a spus, dar imi asum :))

Cum e omul din spatele scrierilor fata de personajele de la animatie?

E destul de  mare transformarea,  la animatie sunt un om super-vesel, care nu are grijile de pe “Sedusa cu pluta”.

Practic ai 2 personalitati, sau 3 ?:))

Nu stiu, am multe personalitati! Inca incerc sa ma descurc, ca sunt cam incalcita. Dar pot sa empatizez foarte usor si ma pun in locul multor persoane, in contexte in care nu am fost, situatii pe care as vrea sa le vad. Cred ca asta ma impinge de la spate sa scriu. Ma inspira un cuvant, o portocala dintr-un supermarket, un om, o fata, o carte, imi iau inspiratia de peste tot…

Si de cand ai inceput sa scrii?

Din liceu, am un blog care il tin doar pentru mine dar acum mi-e rusine cu el :)) Trebuie sa lucrez la un alt blog care sa ma reprezinte mai bine.

Si cu ce ai inceput? Poezie, proza?12724_738410669542646_6462408849017520989_n.jpg

Poezie nu scriu deloc! Mi se pare ca rima altereaza sensul. Incercand sa gasesti o rima faina, sa sune bine, parca nu mai scrii cuvantul care ti l-ai dorit de la bun inceput.

Este o viziunea de apreciat… “Sedusa cu pluta ” unde il vezi in viitor? Ca un blog personal?

As vrea sa fac si partea aceasta de blog, ca am fost incurajata de ceva persoane… Nu stiu, am satisfactia aia cand imi scriu oamenii: “ Ce tare! Si eu am gandit chestia asta, dar n-am stiut s-o pun in cuvinte! “.

Crezi ca ar putea sa fie subiectul unei carti? Acum am vazut ca se lanseaza “Suge-o, Andrei!”…

Stiu, am “Suge-o, Ramona!”, o sa-mi cumpar si “Suge-o, Andrei”… Acesta este visul meu de cand eram mica, nu-mi doream sa fiu balerina, astronaut, imi doream sa scriu o carte pana nu implinesc 18 ani. Dar se pare ca am implinit si mai mult si tot nu am realizat visul asta. Poate trebuie sa ma apuc si de el!

La nivel de alte pasiuni, gen sport, faci miscare in timpul liber? ca vad ca te mentii…

Se spune ca daca esti o persoana rea, nu mai trebuie sa faci sport, ca ramai slab :)) Nu stiu cat de adevarat e la mine, am mostenirea buna, chiar nu prea fac sport!

Am vazut ca ai mers si pe partea de modeling. La nivel de consitutie, corespui standardelor care se cer…

10522555_787654414618271_5232836546646220909_n.jpgDa, am fost abordata din primii ani de facultate, nu i-am dat credit prea mult, am zis ca nu-i pentru mine, nu as vrea sa fac din asta o meserie, un stil de viata. A fost la nivel de hobby sa vad ce se intampla in lumea modei , am vrut sa vad despre ce e vorba.

Este conectata pasiunea pentru modeling cu cea pentru haine si shopping?

Da, cu siguranta!

S-ar putea pe viitor sa fii si un designer, mai degraba decat model?

Am mers tot pe partea aceasta de uman, dar poate sa fie un regret de-al meu… initial ma inscrisesem la liceul de arte si design.  Am dat probele, le-am luat si m-am lovit de replica: “Tu ce o sa faci daca esti artist, o sa mori de foame?”. Am zis: “Nu, multumesc, o sa-mi schimb variantele!”. Si am renuntat…

Povestiile noastre se intersecteaza in acelasi punct , diriginta mi-a spus sa dau spre teatru, regie, film…

Nu ti-a zis nimeni ca o sa mori de foame?

Eu mi-am zis ca o sa mor de foame! Si am zis, hai sa merg pe contabilitate…Si acum usor, usor ma intorc spre blogging, teatru, film…

Pai vezi?!

Deci, cumva cauti sa te intorci la radacini…safari.jpg

Daaaa!Pentru ca nu poti sa faci altceva…pe termen lung esti nefericit daca faci ceva total diferit de esenta ta!

Cred ca iti trebuie o doza de nebunie sa reusesti in viata… Si daca tot am ajuns la subiectul acesta, am o intrebare care o adresez multor oameni, este destul de trista, dar ne aduce cu picioarele in realitate, mai merita sa ramai in Romania?

Sincer am fost plecata prin alte tari doar in vacanta si imi placea gastronomia de acolo, diferentele culturale, locurile noi, dar dorul de casa tot exista.

Te consideri nationalista?

Nu sunt nationalista d-aia super radicala sa zic ca nicaieri nu e mai frumos ca la noi, noi avem cele mai frumoase peisaje, cele mai frumoase femei. Dar merita sa traiesti in Romania, daca stii ce sa faci ca sa-ti fie bine, daca nu te irosesti, daca faci jobul care-ti place…

Ca vorbeai de experiente in strainate, care au fost experientele care ti-au ramas in suflet?

Din pacate, cred ca am calatorit putin pentru varsta mea si acesta este un lucru la care trebuie sa mai lucrez.

Semeni cu mine, stai linistitaJ:)) Abia anul trecut am iesit din tara :))

Abia acum 2 ani am mers cu avionul…

Eu inca nu am zburat cu avionul, urmeaza…

Nu?! Am fost doar prin Europa: Italia, Anglia, Danemarca, Germania…

Deci ai experimentat si partea de munte si partea de mare…

Da, dar imi place caldura, marea…

Nu stiu daca esti de acord cu mine, dar oriunde ai merge in vacanta conteaza prietenii…

10370960_819734331410279_5005496676587242404_n.jpgCategoric! Conteaza si ce vrei tu sa obtii de la vacanta aia, vrei sa te intorci relaxat sau sa te distrezi…

Si una si alta :)) E posibil?

Daa, conteaza foarte mult compania…Am auzit ca sunt oameni care merg de nebuni in lume, isi iau rucsacul, gasesc un city break, un last minute si se duc la naiba in praznic. Eu ii apreciez tare mult!

Am si eu un prieten care a plecat asa…

Daca am cu cine, am doza aia de nebunie, dar nu singura. Am nevoie de un imbold, de cineva sa fie langa mine!

Eu am un prieten care a lucrat in State, in Anglia, s-a dus dupa o tipa in Columbia, apoi in Peru si cand s-a intors acasa am aflat ca fost supravietuitor a unui accident in drumul spre Machu Picchu, a cazut cu autocarul si acum dupa un an a terminat recuperarea in carje…

Ioi! Sunt convinsa ca omul asta a invatat multe din experienta aia…

Banuiesc ca daca iesi afara ti se deschid mult mai larg orizonturile…

Claar, cu siguranta!

Si nivelul de acceptiune fata de ce se intampla in jurul tau esti mult mai tolerant…

Da, vezi niste chestii care la noi sunt acceptate ca fiind normale si in alta parte sunt total altfel…

Ti-ai propus o serie de proiecte importante pentru anul acesta sau viitor?

Vreau sa vizitez 2 tari straine pe an…nu stiu cat de realizabil este…

Depinde cat de indepartate sunt…

Normal ca as vrea sa merg si pe alte continente…dar nu stiu, sa vad cu cine, in ce perioada si in ce conditii…

Chiar o intrebare draguta, cum ai defini fericirea?

O caldura interiora care iti spune eu astazi simt ca traiesc si nu doar supravietuiesc!

Si la Cluj cum te-ai hotarat sa vii, ai avut mai multe optiuni?

Daca vrei sa ai experienta reala de student, nu trebuie sa ramai la tine in oras. Ai ce invata, este o experienta pe care nu ai cum sa o ratezi, te invata sa supravietuiesti, sa faci cartofi prajiti si mai ales, te invata ca viata vine si cu responsabilitati.

Ti se pare Clujul un oras unde sa-ti petreci restul vietii sau vrei sa te intorci acasa?

Nu planuiesc sa ma intorc acasa. Cu siguranta vreau sa evoluez mereu. Nu stiu ce inseamna asta, daca o sa raman in Cluj sau nu… In momentul in care nu mai vad oportunitati si modalitati sa cresc, sa ma redescopar, o sa plec…

Uite ce ar fi dragut sa punctam ar fi un mesaj de final pentru copii ce urmeaza sa te vada la petreceri, pentru copii astia mai mari:))

Sa ma gandesc…asta chiar este o intrebare grea, ca si aia cu cine esti…Mi se pare ca o zi in care nu ai ras, nu ai zambit, este o zi pierduta. Incercati sa vedeti in fiecare zi momente, sa surprindeti chestii mici de care sa va bucurati. Dau un exemplu, intr-o zi ma plimbam prin Piata Marasti si auzisem asa super-vag din departe o muzicuta si in mod  “normal”,  un om care lucreaza e  plictisit sau grabit tot timpul. Dar m-am oprit pentru cateva secunde si incercam sa imi dau seama de unde vine sunetul. Cand am gasit originea sunetului,  mi s-a strans stomacul in mine. Venea de la un om al strazii, canta la muzicuta, dar nici macar nu avea o palarie, o sapca, ceva in care sa adune bani. Cred ca pur si simplu canta! Si ideea aceasta m-a incantat, am zambit larg si am trecut mai departe.

Era asemanator cu tipul din “La la song” cu palarie?

Da,da 🙂 O zi in care nu ai gasit motiv sa te bucuri, e o zi pierduta.738043_485599934823722_1615679546_o.jpg

Asta ar fi mesajul ?

Cred ca da…sa nu uitam sa fim copii si sa ne bucuram din lucruri marunte!

Un interviul incununat cu un mesaj ce merge direct la inima, eu iti multumesc din suflet pentru amabilitatea de a-mi raspunde la intrebari 🙂

A fost o placere!

Advertisements

Curly Random Inteligent Selfish Honest Thinker Intensity Agregate Never

Posted in Yolo-Interviu "Iesi in fata"

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: